Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ministerul Dezvoltării lansează plan pentru orașele mici din zonele îndepărtate de marile metropolitanuri din România

Redacția•07 noiembrie 2025
Ministerul Dezvoltării lansează plan pentru orașele mici din zonele îndepărtate de marile metropolitanuri din România

Pe scurt

Ministerul Dezvoltării a propus guvernului analizarea oportunității implementării unui program de investiții dedicat redresării economice a micilor orașe cu o populație sub 25.000 de locuitori, situate în zone non-metropolitane din România, unde sprijinul financiar a fost până acum fragmentat, iar concurența pentru fonduri cu marile orașe s-a dovedit inechitabilă. Aceste mici orașe găzduiesc aproximativ 1,3 milioane de locuitori din totalul de 21,8 milioane ai țării, iar cifra de afaceri pe cap de locuitor este mult sub media națională, respectiv 8.900 de euro, față de 14.600 pentru toate orașele și 23.900 în reședințele de județ. Documentul Ministerului Dezvoltării evidențiază o dezvoltare asimetrică a teritoriului național, influențată de factori geografici, culturali, sociali și politici, cu concentrarea populației și a economiei în capitalele de județ și zonele lor metropolitane, în timp ce teritoriile non-metropolitane se confruntă cu provocări economice și sociale majore, inclusiv declin demografic, justificând astfel necesitatea unei intervenții guvernamentale specializate pentru revitalizarea acestor comunități. Aplicarea acestui program de investiții ar putea stimula creșterea economică locală, reduce disparitățile regionale și contribui la echilibrarea dezvoltării teritoriale în România.

Ministerul Dezvoltării lansează plan pentru orașele mici din zonele îndepărtate de marile metropolitanuri din România

Ministerul Dezvoltării propune un program de investiții pentru revitalizarea orașelor mici din afara zonelor metropolitane

Ministerul Dezvoltării a înaintat către guvern o propunere de analiză privind oportunitatea implementării unui program de investiții dedicat redresării economice a orașelor mici, cu populație sub 25.000 de locuitori, situate în afara zonelor metropolitane. Până în prezent, sprijinul financiar pentru dezvoltarea acestor localități a fost fragmentat, iar competiția pentru fonduri cu orașele mari s-a dovedit a fi inechitabilă, se arată în documentul consultat de Profit.ro.

Orașele mici, o prioritate națională

Potrivit propunerii Ministerului Dezvoltării, orașele mici vizate de program găzduiesc aproximativ 1,3 milioane de locuitori din totalul de 21,8 milioane de rezidenți ai României. În ceea ce privește performanța economică, cifra de afaceri a firmelor din aceste orașe, raportată la numărul de locuitori, este semnificativ mai mică comparativ cu media națională. Astfel, companiile locale generează în medie doar 8.900 euro per cap de locuitor, față de 14.600 euro în cazul tuturor orașelor și municipiilor, iar în capitalele de județ această valoare ajunge la 23.900 euro per cap de locuitor.

Dezvoltare inegală, o problemă structurală

Documentul elaborat de Minister subliniază faptul că teritoriul național este caracterizat printr-o dezvoltare asimetrică, influențată de factori geografici, culturali, sociali și politici. Majoritatea economiei și populației se concentrează în capitalele județelor și zonele metropolitane aferente, în timp ce teritoriile non-metropolitane se confruntă cu provocări economice și sociale majore, reflectate în special prin scăderea demografică.

Această abatere între zonele metropolitane și orașele mici afectează capacitatea de dezvoltare și creștere economică durabilă în regiunile mai puțin urbanizate și necesită o atenție specială din partea autorităților centrale.

Necesitatea unui program dedicat

Ministerul Dezvoltării consideră că este imperativă crearea unui cadru unitar și coerent de finanțare pentru orașele mici, care să le permită să concureze echitabil pentru resursele disponibile. Fragmentarea fondurilor și competiția inegală au împiedicat până acum progresul acestor localități, fapt ce accentuează disparitățile regionale.

Un program bine conturat ar putea stimula investițiile locale, sprijini infrastructura, crea locuri de muncă și îmbunătăți calitatea vieții în orașele mici, contribuind astfel la o dezvoltare regională mai echilibrată și la reducerea exodului populației din aceste zone.

Impactul demographic și economic al decalajelor regionale

Disparitatea dintre orașele mari și cele mici este vizibilă nu doar în cifrele economice, ci și în tendințele demografice. Declining population in small towns can trigger a vicious cycle of reduced economic activity, shrinking labor market, and limited public services, which in turn exacerbate migration towards urban centers.

Această situație este o provocare majoră pentru România, care vede în orașele mici o componentă esențială a structurii teritoriale și a coeziunii sociale, iar prin această inițiativă, Ministerul Dezvoltării caută să adreseze aceste disfuncționalități majore.

În concluzie, propunerea Ministerului Dezvoltării de a crea un program de investiții dedicat orașelor mici din afara zonelor metropolitane reprezintă un pas important către o dezvoltare regională mai echilibrată și un sprijin concret pentru comunitățile afectate de declin economic și demografic. Printr-un model susținut și echitabil de finanțare, se dorește revitalizarea acestor orașe, îmbunătățirea calității vieții și stoparea migrării spre centrele urbane mari.

Foto: Marko Bukorovic/Dreamstime.com
Autor: Iulian, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.