Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Miliardarul ucrainean Rinat Akhmetov dorește să cumpere producătorul român de țevi

Redacția03 noiembrie 2025
Miliardarul ucrainean Rinat Akhmetov dorește să cumpere producătorul român de țevi

Pe scurt

Rinat Akhmetov, cel mai bogat om din Ucraina și fondatorul System Capital Management (SCM), controlat prin Metinvest BV din Olanda și Smart Steel Limited din Cipru, intenționează să achiziționeze compania românească ArcelorMittal Tubular Products Iași, deținută în prezent de ArcelorMittal SA din Luxemburg, operațiunea fiind notificată Comisiei Europene pe 21 octombrie. Aceasta reprezintă a doua tranzacție majoră pe care magnatul ucrainean o vizează în România, după planul de a prelua și Liberty Galați, consolidându-și astfel poziția pe piața industriei metalurgice locale. ArcelorMittal Tubular Products Iași este specializată în producția și furnizarea țevilor sudate din oțel carbon de dimensiuni mici, cu un portofoliu ce include tuburi, țevi și profile tubulare și accesorii aferente, compania înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 304 milioane RON (aproximativ 60 de milioane euro), de aproape jumătate față de perioada de vârf de acum doi ani când depășea 660 milioane RON (peste 130 milioane euro). Această operațiune de preluare totală a acțiunilor AMTP Iași se încadrează în categoria concentrațiilor economice reglementate în Uniunea Europeană, conform Regulamentului (CE) nr. 139/2004 privind controlul concentrațiilor între întreprinderi. Rinat Akhmetov, cunoscut și ca proprietar al clubului de fotbal FC Shakhtar Donetsk și implicat în sectoare economice diverse precum energie, minerit, petrol, gaze și telecomunicații, este deja activ în industria românească a energiei regenerabile, iar extinderea prin astfel de investiții reflectă interesul său strategic pentru consolidarea afacerilor în România și Europa de Est. Această mișcare așteptată va transforma scena industriei locale, întărind legăturile economice dintre Ucraina și România și oferind noi oportunități de dezvoltare și inovare în sectorul metalurgic.

Miliardarul ucrainean Rinat Akhmetov dorește să cumpere producătorul român de țevi

Rinat Akhmetov, miliardarul ucrainean, pregătește achiziția producătorului român de țevi ArcelorMittal Tubular Products Iași

Metinvest BV, companie olandeză controlată de miliardarul ucrainean Rinat Akhmetov, împreună cu Smart Steel Limited din Cipru, intenționează să preia ArcelorMittal Tubular Products Iași SA, o filială românească a gigantului siderurgic ArcelorMittal SA din Luxemburg. Demersul a fost notificat Comisiei Europene pe 21 octombrie și reprezintă a doua achiziție majoră pe care Akhmetov o vizează în România, după ce a anunțat și interesul său pentru compania Liberty Galați.

Detalii despre tranzacție și reglementare europeană

Potrivit unui document oficial publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și consultat de Economica.net, această tranzacție constă în preluarea integrală a participațiilor din cadrul AMTP Iași. Operațiunea este clasificată ca o concentrare economică, conform Regulamentului (CE) nr. 139/2004 care reglementează controlul concentrărilor între entități economice la nivel european.

ArcelorMittal Tubular Products Iași – profilul companiei și performanțele recente

AMTP Iași se specializează în producția și distribuția de țevi sudate mici din oțel carbon, profile tubulare și accesorii specifice. În 2023, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 304 milioane de lei (aproximativ 60 milioane euro), o scădere semnificativă față de cele 660 milioane lei realizate în 2021, când cifra de afaceri depășea 130 milioane euro. Această fluctuație reflectă probabil condițiile economice din sectorul siderurgic și piețele în care activează.

Rinat Akhmetov – un jucător major și în economia României

Rinat Akhmetov este cel mai bogat om din Ucraina și fondatorul grupului System Capital Management (SCM), cu activități diversificate în industriile de metalurgie, energie, minerit, petrol, gaze și telecomunicații. De asemenea, este proprietarul clubului de fotbal FC Shakhtar Donetsk.

Pe piața românească, miliardarul este deja prezent în sectorul energiei regenerabile, ceea ce indică un interes strategic extins în economia locală, nu doar în domeniul siderurgic. Prin achizițiile vizate, Akhmetov își consolidează poziția în România, o piață-cheie în regiune.

Impactul și perspectivele achiziției

Preluarea ArcelorMittal Tubular Products Iași ar putea aduce reorganizări importante în modul de operare și în strategia de piață a companiei, beneficiind de o suflare nouă din partea investitorului ucrainean. Această mișcare face parte dintr-o tendință mai largă a consolidărilor în industrie, cu impact direct asupra competitivității producătorilor locali și a fluxurilor investiționale în Europa de Est.

Totodată, intrarea lui Akhmetov pe această nișă industrială ridică semne de întrebare legate de viitorul producției românești de țevi și de modul în care noii proprietari vor gestiona capacitățile tehnologice și resursa umană existentă.

Concluzie

Interesul miliardarului Rinat Akhmetov pentru Preluarea ArcelorMittal Tubular Products Iași, dublat de intenția de a achiziționa și Liberty Galați, marchează o amplă extindere a portofoliului său în România. Cu o experiență vastă în industriile grele și energie, Akhmetov continuă să-și diversifice afacerile, transformând România într-un punct strategic în planurile sale de dezvoltare regională.

Această nouă etapă în sectorul siderurgic românesc este atent monitorizată de autoritățile europene, iar tranzacția se află sub lupa Comisiei Europene pentru a asigura respectarea normelor concurenței și echilibrului economic.

Foto: Karaboux / Dreamstime.com


Articol redactat de iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.