Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Măsurile fiscale aduc rezultate, creșterea veniturilor bugetare și scăderea cheltuielilor

Redacția•20 noiembrie 2025
Măsurile fiscale aduc rezultate, creșterea veniturilor bugetare și scăderea cheltuielilor

Pe scurt

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că măsurile de consolidare fiscală ale guvernului încep să dea rezultate vizibile, evidențiind o creștere de 12,5% a veniturilor bugetare în trimestrul al treilea, care au urcat de la 79,2 miliarde lei la 89,1 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, alături de o reducere semnificativă a cheltuielilor cu personalul. Colectările din impozitul pe venit au crescut cu 16,5%, veniturile din TVA au urcat cu 14,8%, iar accizele s-au majorat cu 11%, în timp ce contribuțiile sociale au crescut cu 8,5%, generând un surplus de 4 miliarde lei. În plus, cheltuielile cu personalul au scăzut cu 630 milioane lei între iulie și septembrie, iar în octombrie au coborât la 13,6 miliarde lei, în contrast cu o creștere de aproximativ 10% în prima jumătate a anului, ceea ce semnalează o eficientizare a managementului bugetar. Bolojan a subliniat, de asemenea, că fondurile europene din cadrul PNRR au fost deblocate și renegociate, accelerând plățile în semestrul al doilea al anului: 2,62 miliarde euro au fost alocate între ianuarie și iunie, iar 1,45 miliarde euro între iulie și septembrie. Condițiile financiare s-au îmbunătățit de când noul guvern a preluat mandatul, rata ROBOR la o lună scăzând de la 6,82% la 5,81%, iar costurile de împrumut reducându-se pe toate maturitățile și monedele; randamentele obligațiunilor în lei pe cinci și zece ani au scăzut cu peste 50 de puncte de bază, iar cele în euro cu până la 78 de puncte. Această reducere a ratelor dobânzilor se traduce în economii semnificative, care sunt direcționate către investiții, educație și sănătate. Un raport recent al Comisiei Europene confirmă faptul că investițiile devin principalul motor al economiei României, cu o accelerare a acestora prognozată pentru anii 2026–2027 pe măsură ce proiectele finanțate de UE avansează. Guvernul estimează o reducere a deficitului bugetar până la 6,2% în 2026, iar prim-ministrul Bolojan și-a exprimat încrederea fermă că menținând această direcție, România va atinge potențialul său economic și va asigura cetățenilor o viață prosperă și previzibilă. Aceste evoluții pozitive reflectă o stabilitate fiscală și o creștere a încrederii piețelor, consolidând poziția României pe drumul redresării economice sustenabile.

Măsurile fiscale aduc rezultate, creșterea veniturilor bugetare și scăderea cheltuielilor

Prim-ministrul Ilie Bolojan: Măsurile fiscale încep să dea roade, veniturile bugetare cresc și cheltuielile scad

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis că măsurile de consolidare fiscală adoptate de guvern încep să se reflecte pozitiv în datele economice, evidențiind o creștere de 12,5% a veniturilor la bugetul de stat în trimestrul al treilea și o reducere a cheltuielilor cu personalul. Aceste semnale, alături de o încredere mai solidă a pieței, confirmă faptul că România “merge pe drumul cel bun”, a declarat șeful executivului.

Într-un mesaj postat miercuri, 19 noiembrie, pe rețelele sociale, Ilie Bolojan a subliniat faptul că veniturile bugetare în trimestrul trei au înregistrat o creștere semnificativă, de la 79,2 miliarde lei în aceeași perioadă a anului precedent, la 89,1 miliarde lei în 2025.

Contribuțiile provenite din impozitul pe venit au urcat cu 16,5%, în timp ce încasările din TVA au crescut cu 14,8%, iar accizele s-au majorat cu 11%. Contribuțiile sociale au înregistrat un plus de 8,5%, aducând la buget aproximativ 4 miliarde lei în plus față de anul trecut.

De asemenea, prim-ministrul a remarcat continuarea tendinței de reducere a cheltuielilor pentru personal, care au scăzut cu 630 milioane lei în intervalul iulie-septembrie. Doar în luna octombrie, cheltuielile cu salariile au coborât la 13,6 miliarde lei, față de 14,23 miliarde lei în octombrie 2024, ceea ce contrastează cu o creștere de aproape 10% în prima jumătate a acestui an.

„În ciuda dificultăților, am deblocat și renegociat fondurile europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce a permis accelerarea plăților în a doua parte a anului. Astfel, între ianuarie și iunie s-au efectuat plăți de 2,62 miliarde euro, iar între iulie și septembrie – 1,45 miliarde euro”, a explicat Ilie Bolojan.

Pe lângă aceste rezultate, premierul a menționat o îmbunătățire a condițiilor financiare de când noul guvern și-a preluat mandatul. Rata ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% la sfârșitul lunii iunie la 5,81% în prezent, iar costurile de împrumut au scăzut atât pentru obligațiuni în lei, cât și în euro, pe toate maturitățile. Rentabilitatea titlurilor de stat denominate în lei pe 5 și 10 ani a coborât cu peste 50 de puncte de bază, iar cele în euro au scăzut până la 78 de puncte de bază.

„Reducerea ratelor dobânzilor generează economii semnificative, care pot fi redirecționate către investiții, educație sau sănătate”, a subliniat prim-ministrul.

Totodată, Ilie Bolojan a făcut referire la un raport recent al Comisiei Europene, care arată că investițiile devin principalul motor al economiei românești. Aceasta evoluție va continua să accelereze în anii 2026 și 2027 pe măsură ce proiectele finanțate din fonduri europene avansează.

Guvernul estimează că deficitul bugetar se va reduce la 6,2% în anul 2026, ceea ce confirmă tendința pozitivă a consolidării fiscale.

„Sunt pe deplin încrezător că, dacă vom menține acest curs, România va reuși să-și atingă potențialul și viața românilor va deveni mai predictibilă și mai prosperă”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Articol realizat de Irina Marica
Foto: Gov.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.