Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Mass-media românească îl descoperă pe Frank Timis în spatele proiectului Tanbreez din Groenlanda

Redacția•12 decembrie 2025
Mass-media românească îl descoperă pe Frank Timis în spatele proiectului Tanbreez din Groenlanda

Pe scurt

Compania americană Critical Metals, care a încheiat un parteneriat cu Nuclearelectrica pentru construirea unei fabrici de procesare a pământurilor rare extrase din Groenlanda în Feldioara, este de fapt controlată din umbră de omul de afaceri român Frank Timiș, cunoscut și pentru implicarea sa în controversatul proiect Roșia Montană, conform Economica.net și Newsweek România. După ce România a câștigat o arbitraj împotriva Rosia Montana Gold Corporation, investitorul străin trebuie încă să plătească compensații. Frank Timiș controlează, prin intermediul unei participații majoritare în European Lithium, o companie listată la bursa din Frankfurt, aproape 80% din Critical Metals Corp. — listată la bursa din New York — care deține drepturile asupra proiectului Tanbreez, una dintre cele mai importante și mari depozite de metale rare din lume, situat în Groenlanda de Sud. Deși Ziarul Financiar susține că European Lithium deține 45% din Critical Metals, majoritatea acțiunilor European Lithium sunt deținute prin intermediul unor entități custode, precum BNP Paribas și HSBC, care maschează beneficiarul final. Critical Metals Corp., înregistrată în Insulele Virgine Britanice, a rezultat dintr-o fuziune complexă finalizată în februarie 2024 între Sizzle Acquisition Corp., European Lithium Limited și alte vehicule din Australia și BVI, și, ulterior listării, a achiziționat interese în proiectul Tanbreez, unul dintre cele mai mari depozite de metale rare grele (HREE) din lume. Această implicare a lui Frank Timiș în sectorul strategic al metalelor rare pune România într-o poziție cheie în lanțul global al aprovizionării cu resurse critice, relevând totodată complexitatea structurilor financiare și investitorii ascunși din spatele unor proiecte majore de exploatare minieră.

Mass-media românească îl descoperă pe Frank Timis în spatele proiectului Tanbreez din Groenlanda

Afacerea Tanbreez din Groenlanda: Frank Timiș, omul din umbră al companiei americane Critical Metals

Un nou capitol în domeniul investițiilor strategice în resurse minerale rare aduce în prim-plan numele controversatului om de afaceri român Frank Timiș. Conform investigațiilor realizate de Economica.net, care citează surse din Newsweek România, compania americană Critical Metals, implicată într-un parteneriat cu firma de stat românească Nuclearelectrica pentru construirea unei fabrici de procesare a pământurilor rare în Feldioara, este de fapt controlată din umbră de Timiș. Acesta este cunoscut și pentru implicarea sa în proiectul minier de la Roșia Montană, un subiect sensibil și disputat în România.

O reeditare a unei povești vechi: afaceri și controverse

După ce România a câștigat un arbitraj internațional împotriva Rosia Montana Gold Corporation, investitorul străin este încă obligat să plătească compensări importante. Însă, în paralel, Frank Timiș și-ar continua activitatea prin intermediul unor vehicule corporatiste sofisticate, punând stăpânire pe proiecte majore în domeniul resurselor minerale, de data aceasta la nivel global.

În iulie 2024, Newsweek România a dezvăluit că Timiș controlează operațiunile companiei Critical Metals, care deține drepturi cu privire la una dintre cele mai valoroase resurse de metale rare din Groenlanda. Această expunere aruncă o lumină nouă asupra implicării directe a omului de afaceri român în sectorul minier internațional.

Structura acționariatului: complexitate și opacitate

Potrivit surselor citate, Frank Timiș deține controlul prin intermediul european al companiei European Lithium, listată la Bursa de Valori din Frankfurt. Aceasta, la rândul său, controlează aproape 80% din acțiunile Critical Metals, firmă listată pe piața din New York. Critical Metals deține proiectul Tanbreez, unul dintre cele mai mari depozite de pământuri rare din lume, poziționat strategic în sudul Groenlandei.

Cu toate acestea, o investigație separată semnalată de Ziarul Financiar indică că participația European Lithium în Critical Metals este de aproximativ 45%, mult sub cele 80% raportate anterior. Totodată, structura acționariatului la European Lithium este mascată de entități custode precum BNP Paribas Nominees (41,5%), HSBC Custody Nominees (8,6%) și Citicorp Nominees (5%), companii folosite în mod obișnuit pentru protejarea identității beneficiarilor finali.

O tranzacție globală complexă: fuziunea și extinderea

Critical Metals Corp., înregistrată în Insulele Virgine Britanice, a rezultat în urma unei fuziuni complexe în februarie 2024, care a reunit Sizzle Acquisition Corp., European Lithium Limited și alte vehicule din Australia și BVI. Această consolidare corporativă a avut drept scop accesul pe piață și acumularea unor active cheie, precum proiectul Tanbreez, ce reprezintă un zăcământ excepțional de pământuri rare grele (HREE).

Ulterior listării pe bursa din New York, compania a intensificat achizițiile de interese în Groenlanda, pregătind terenul pentru exploatarea și procesarea resurselor ce sunt esențiale pentru industriile viitorului – de la tehnologia verde până la electronice high-tech.

Implicații pentru România și viitorul strategic

Parteneriatul încheiat între Critical Metals și Nuclearelectrica marchează un nou pas strategic pentru exploatarea și prelucrarea resurselor rare, esențiale pentru economia românească și securitatea energetică. Totodată, dezvăluirea controlului exercitat de Frank Timiș aduce un puternic semnal asupra modului în care afaceriști români pot influența piețe globale de înaltă tehnologie.

Având în vedere experiența recentă a României în disputele internaționale legate de proiecte miniere complexe, transparența și clarificarea structurilor de proprietate devin cu atât mai importante. De asemenea, implicarea unor personaje controversate, cu istorii de afaceri disputate, poate genera noi întrebări privind regimul investițiilor și al parteneriatelor strategice.

Foto: Ongpruksar/Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.