Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Mamele românce care lucrează în străinătate întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă acasă, conform unui studiu.

Redacția•30 octombrie 2025
Mamele românce care lucrează în străinătate întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă acasă, conform unui studiu.

Pe scurt

Un studiu european realizat de Salvați Copiii România relevă dificultățile pe care mamele românce care au lucrat în străinătate le întâmpină la revenirea în țară comparativ cu bărbații. Potrivit datelor, părinții din eșantionul de studiu au fost plecați pentru o medie de șase ani, iar 75% dintre mame și 67% dintre tați au fost plecați mai mult de trei ani. Jumătate dintre acești părinți își petrec o treime din copilăria copiilor departe de aceștia, mai ales în anii de început ai școlii și preadolescenței. Ocupațiile principale ale taților sunt muncitor în construcții, lucrător agricol, șofer și ospătar, în timp ce mamele sunt preponderent îngrijitoare de bătrâni, menajere, lucrătoare agricole și casiere. Aproape jumătate dintre părinți își justifică plecarea prin salariul insuficient din România, în timp ce alții își doresc îmbunătățirea situației financiare a familiei sau au pierdut locurile de muncă acasă. Un aspect semnificativ este că mamele simt mai mult decât tații, trei ori mai acut, greutatea adaptării în țara gazdă, iar doar 8-10% din toți părinții au consultat un psiholog, dintre care proporția e de cinci ori mai mare pentru femei. În ciuda acestor provocări, circa 82% dintre părinți intenționează să renunțe la muncă în străinătate, atrase de perspectivele unor locuri de muncă mai bine plătite acasă, taxe mai mici sau îmbunătățiri în infrastructura medicală și de educație. Pe de altă parte, părinții simt o profundă lipsă de conexiune emoțională cu copiii rămași în țară, 91% dintre ei considerând că aceasta este cea mai mare provocare, iar 83% se confruntă cu probleme de integrare culturală și adaptare în țara de reședință. Fenomenul copiilor rămași acasă are multiple efecte psiho-emoționale și sociale, iar plecarea părinților nu este de multe ori o alegere, ci o necesitate pentru asigurarea unui mediu de siguranță socio-economică pentru copii, evidențiază Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România.

Mamele românce care lucrează în străinătate întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă acasă, conform unui studiu.

Studiu: Mamele românce care lucrează în străinătate întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă acasă

Mamele din România care au fost nevoite să își caute locuri de muncă în afara granițelor se confruntă cu mai multe dificultăți în a-și găsi de lucru în țară, comparativ cu bărbații. Aceasta este concluzia unui studiu european realizat de organizația Salvați Copiii România.

Conform cercetării, părinții chestionați au lucrat în străinătate pentru aproximativ șase ani, atât mamele, cât și tații. Procentul tatălui plecat peste hotare depășește deja trei ani în 67% din cazuri, în timp ce la mame această proporție ajunge la 75%. O treime din copilăria celor mici este umbrită de absența părinților, fiind afectați în special în perioada primară a școlii și în preadolescență.

Printre ocupațiile principale ale părinților chestionați se numără, pentru bărbați: muncitori în construcții (50%), lucrători agricoli (12%), șoferi (8%) și ospătari (5%). În cazul femeilor, cele mai frecvente slujbe sunt îngrijitoare pentru persoane vârstnice (17%), menajere (17%), lucrătoare agricole (15%) și casiere (10%).

Aproape jumătate dintre părinții români (46%) care au plecat în străinătate citează ca motiv un salariu insuficient pentru a susține familia, în timp ce 28% își doresc să îmbunătățească situația financiară a familiei. Alte motive includ pierderea locului de muncă din țară (9%), nevoia de a îmbunătăți locuința (5%), sau necesitatea unui venit suplimentar pentru educația copiilor (3%).

Un aspect distinct între femei și bărbați este reprezentat de proporția dublă a femeilor (10% față de 5% la bărbați) care declară că nu au reușit să își găsească un loc de muncă în România. Aceasta subliniază necesitatea creării unor oportunități de angajare pentru femei care au studii medii sau de bază.

Diferențele nu se opresc aici. Aproximativ 48% dintre tați afirmă că nu resimt un disconfort psihologic semnificativ, spre deosebire de doar 17% dintre mame care simt așa. Sentimentele de izolare (57%) și tristețe (51%) sunt frecvent întâlnite în rândul femeilor care muncesc peste hotare.

Incapacitatea de a se adapta la condițiile din țara gazdă este resimțită de mame în proporție de 30%, de trei ori mai acut decât de bărbați (11%). Cu toate acestea, doar 8-10% din părinții care muncesc în străinătate au consultat un psiholog, proporția fiind considerabil mai ridicată la femei (14%) în comparație cu bărbații (3%).

Majoritatea părinților (82%) intenționează să renunțe la locul de muncă din străinătate în următorii ani. Motivele care i-ar determina să revină mai repede în România includ locuri de muncă mai bine plătite (75%), reducerea impozitelor (51%), problemele familiale (46%) și o infrastructură sanitară îmbunătățită (41%). Calitatea serviciilor publice și o educație mai bună sunt, de asemenea, preocupări majore.

În ceea ce privește relația cu copiii rămași în țară, 41% dintre părinți spun că cel mai mult le lipsește timpul petrecut împreună, 33% momentele importante din viața copilului, 21% afecțiunea copilului, și 6% comunicarea cu acesta.

Un procent covârșitor de 91% dintre respondenți consideră că menținerea unei conexiuni emoționale cu copiii rămași în România este principala provocare pe care o întâmpină. De asemenea, 83% dintre părinți menționează probleme de integrare culturală în țara gazdă, iar 26% întâmpină dificultăți în comunicarea cu instituțiile din România.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, subliniază impactul complex pe care fenomenul „copiilor rămași acasă” îl are atât la nivel psihologic, cât și social: „Majoritatea părinților pleacă pentru că simt că nu au de ales, dorind să asigure siguranța socio-economică și educația copiilor lor.”

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.