Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Majoritatea covârșitoare a românilor consideră că ritmul digitalizării publice este lent, arată un sondaj

Redacția•27 noiembrie 2025
Majoritatea covârșitoare a românilor consideră că ritmul digitalizării publice este lent, arată un sondaj

Pe scurt

Conform unui studiu realizat de Edge Institute & AtlasIntel și prezentat la Digital Governance Summit 2025, aproximativ 84% dintre români consideră că ritmul digitalizării serviciilor publice este lent sau foarte lent, evidențiind o percepție generală de nemulțumire față de modernizarea administrativă din România. Studiul, care reflectă modul în care cetățenii percep transformarea digitală a statului, arată că principalele așteptări ale românilor sunt reducerea birocrației și eliminarea drumurilor fizice între instituții prin implementarea unor procese administrative integral online; astfel, 68,7% doresc depunerea cererilor fără a fi nevoiți să meargă la ghișeu, 61,4% susțin circulația automată a documentelor între instituții, iar 57,1% sprijină interoperabilitatea bazelor de date care să anuleze necesitatea certificatelor. În ultimul an, peste 76% dintre români au folosit servicii electronice ale instituțiilor publice, asociind digitalizarea cu soluții practice și ușor de utilizat, precum semnătura electronică (43%), site-uri moderne de prezentare ale ministerelor (36,2%) și prezența entităților publice pe rețelele sociale (17,2%). Beneficiile cele mai des menționate sunt reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul rapid la informații și servicii (48,7%). Deși recunosc și riscuri precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariției unor locuri de muncă (28,3%) sau dependența crescută de tehnologie (28,1%), aproape 73% consideră digitalizarea un aspect pozitiv. Evaluarea stadiului actual al digitalizării relevă că 65% apreciază că instituțiile publice sunt slab digitalizate, opunându-se în mod semnificativ de evaluările mai bune în privința calității internetului și a digitalizării companiilor private. În contextul percepției că România are nevoie de schimbări majore (75,8%), cu corupția clasată ca principala problemă de 77% dintre respondenți, digitalizarea este văzută ca o soluție directă pentru creșterea transparenței și automatizarea proceselor, reducând astfel riscurile de corupție. După cum a subliniat Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, „așteptările românilor sunt clare: servicii publice eficiente, fără birocrație inutilă și un stat care respectă timpul cetățenilor, iar digitalizarea este doar un instrument, miza reală fiind încrederea”. Astfel, acest studiu oferă o imagine clară asupra nevoii urgente de accelerare a digitalizării în sectorul public românesc, aspect esențial pentru modernizarea administrației și creșterea satisfacției cetățenilor.

Majoritatea covârșitoare a românilor consideră că ritmul digitalizării publice este lent, arată un sondaj

Majoritatea covârșitoare a românilor consideră că ritmul digitalizării în sectorul public este lent, arată un sondaj

Un studiu realizat de Edge Institute și AtlasIntel, prezentat marți, 25 noiembrie 2025, la Digital Governance Summit 2025, desfășurat la Palatul Cotroceni din București, dezvăluie că aproximativ 84% dintre români apreciază că ritmul digitalizării administrației publice este lent sau foarte lent.

Acest sondaj a fost conceput pentru a analiza modul în care cetățenii percep transformarea digitală a statului: ce funcționează, ce îi nemulțumește, care sunt așteptările lor și ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea serviciilor publice.

Digitalizarea – o soluție pentru reducerea birocrației și eliminarea drumurilor inutile

Conform datelor, pentru majoritatea românilor, digitalizarea reprezintă în primul rând o modalitate de a reduce birocrația și de a elimina nevoia deplasărilor multiple între diferite instituții. Aceștia își doresc ca o parte cât mai mare a proceselor administrative să poată fi finalizată integral online.

Printre principalele așteptări ale cetățenilor se numără:

  • posibilitatea de a depune cereri fără a mai fi nevoie să se prezinte fizic la ghișeu (68,7%),
  • circulația automată a documentelor între instituții (61,4%),
  • interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina cererea frecventă a certificatelor (57,1%).

Mai mult, un procent semnificativ, de 76,4%, a declarat că a folosit servicii electronice ale instituțiilor publice în ultimele 12 luni.

Ce asociază românii cu digitalizarea statului?

Românii identifică digitalizarea cu soluții practice, ușor de utilizat, cum ar fi semnătura electronică pentru persoane fizice și firme (43%), site-uri moderne și interactive pentru ministere (36,2%) și, într-o măsură mai mică, prezența instituțiilor pe rețelele sociale (17,2%).

Printre cele mai frecvent menționate beneficii se numără reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul mai rapid la informații și servicii (48,7%).

Provocări și temeri legate de digitalizare

Respondentii au evidențiat și posibilele efecte negative ale digitalizării, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariției anumitor locuri de muncă (28,3%) și creșterea dependenței de tehnologie (28,1%).

Chiar și cu aceste preocupări, aproape trei sferturi dintre români (aproximativ 73%) consideră că digitalizarea este un fenomen pozitiv sau foarte pozitiv.

Evaluarea digitalizării actuale și a priorităților naționale

Un procent semnificativ, de 65%, consideră că nivelul actual de digitalizare al instituțiilor publice este insuficient. În același timp, calitatea internetului și digitalizarea companiilor private sunt percepute mult mai favorabil.

Relevator este faptul că 84% dintre români califică ritmul digitalizării statului drept lent sau foarte lent.

În privința schimbărilor necesare, 75,8% dintre respondenți susțin că țara are nevoie de reforme majore. Cea mai mare preocupare rămâne corupția, indicată de 77% dintre cei chestionați, fiind înaintea problemelor din educație și sănătate, a creșterii costurilor de trai sau a războiului din Ucraina.

Această ierarhie sugerează că digitalizarea este percepută ca un instrument esențial în lupta împotriva corupției, prin promovarea transparenței și automatizarea proceselor.

Concluzii: Digitalizarea, un instrument pentru încredere și eficiență

Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, a subliniat în cadrul summit-ului: „Datele arată clar că românii așteaptă servicii publice eficiente, fără birocrație inutilă și un stat care respectă timpul cetățenilor. Digitalizarea reprezintă doar un instrument; miza reală este încrederea.”

În concluzie, opinia publică românească trage semnalul de alarmă privind viteza implementării soluțiilor digitale în sectorul public, dar recunoaște potențialul acestora în transformarea pozitivă a relației dintre cetățeni și stat.

Pentru mai multe informații și analize, puteți contacta redactorul Radu la radu@romania-insider.com

Foto: Nicoelnino | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.