Știri naționale și internaționale

Macron anunță vizita în București din 2026 în cadrul discuțiilor despre economie și securitate cu liderii români la Paris

Redacția•10 decembrie 2025

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat oficial în decembrie 2025 că președintele Franței, Emmanuel Macron, va efectua o vizită oficială în România în 2026, o confirmare făcută în timpul întâlnirii lor la Paris, unde au discutat pe larg despre cooperarea în domeniul apărării, securității și economiei. Dialogul, descris de Dan ca fiind „extrem de cordial”, a subliniat relația excepțională dintre cele două țări, ancorată în istorie și întărită prin interese strategice pe termen lung. Securitatea a fost principalul punct pe agendă, cu accent pe rolul important al Franței în cadrul NATO pe flancul estic și prezența trupelor franceze în România, precum și pe importanța Mării Negre și dezvoltarea industriei de apărare în cadrul programului european SAFE. Dan a evidențiat o nouă etapă a României în care investițiile în apărare vor construi capacități industriale durabile, menite atât să răspundă nevoilor militare naționale, cât și să susțină exporturile. Ambele părți au convenit asupra alinierii pe teme privind Republica Moldova și au abordat provocările legate de războiul hibrid, dezinformare, sprijinul pentru Ucraina și bugetul UE înaintea Consiliului European. Totodată, Macron a reafirmat că investițiile franceze în România sunt preponderent strategice și pe termen lung, nu speculative, și s-a discutat despre proiecte concrete precum cel de la Tarnița în domeniul energetic. Vizita lui Nicușor Dan la Paris a inclus întâlniri cu primarul Anne Hidalgo și cu reprezentanți ai companiilor franceze, unde a anunțat organizarea unui forum economic româno-francez la București în anul următor. În plus, Dan a vizitat fabrica Thales din Limours, cel mai mare centru european de producție radare, considerat esențial pentru dezvoltarea capacităților industriale înalt tehnologizate ale României, și a subliniat potențialul inginerilor români de a contribui la tehnologiile de vârf, consolidând astfel securitatea națională. În concluzie, discuțiile și angajamentele dintre România și Franța reflectă o cooperare profundă pe plan politic, economic și de securitate, promițând o relație puternică și extinsă în viitorul apropiat, cu un impact pozitiv asupra poziției României în cadrul UE și NATO.

Macron confirmă vizita în România în 2026, în urma discuțiilor economice și de securitate cu Nicușor Dan la Paris

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți, 9 decembrie, că președintele Franței, Emmanuel Macron, va efectua o vizită oficială în România în anul 2026. Confirmarea a fost făcută în cadrul vizitei lui Dan la Paris, unde cei doi lideri au purtat discuții ample pe teme legate de apărare, securitate și cooperare economică.

Întâlnirea, care a avut loc la Palatul Élysée, a fost descrisă de Nicușor Dan ca fiind „extrem de cordială”. El a subliniat relația excepțională dintre România și Franța, o legătură profundă, alimentată de o istorie comună și consolidată de interese strategice pe termen lung.

Prioritate pe securitate și colaborare în cadrul NATO

Pe agenda discuțiilor s-a aflat în special securitatea. Președintele român a evidențiat rolul important al Franței în cadrul posturii NATO pe flancul estic, inclusiv prin prezența trupelor franceze pe teritoriul României. Cei doi lideri au apreciat importanța geopolitică a Mării Negre și au discutat despre evoluțiile industriei de apărare, în contextul programului UE SAFE.

Nicușor Dan a precizat că România a intrat într-o nouă etapă în care investițiile în sectorul apărării trebuie să ducă la crearea unor capacități industriale durabile, capabile să satisfacă nu doar necesitățile militare interne, ci și să sprijine exporturile.

Investiții strategice franceze și proiecte concrete în economie

Președintele român a discutat cu Emmanuel Macron și despre dezvoltarea economică și investițiile franceze în România. Macron a subliniat că majoritatea acestor investiții sunt de natură strategică, pe termen lung, iar nu speculative, cum se întâmplă uneori în alte cazuri.

Un subiect concret abordat a fost proiectul de la Tarnița, un proiect energetic pe care o companie franceză intenționează să-l dezvolte în România.

În plus, cei doi președinți și-au exprimat viziuni comune privind Republica Moldova, iar în perspectiva reuniunii Consiliului European ce urmează să aibă loc săptămâna viitoare, au schimbat opinii legate de bugetul Uniunii Europene, sprijinul pentru Ucraina și provocările generate de războiul hibrid și dezinformare.

„L-am invitat pe președintele Macron, iar acesta și-a confirmat vizita în România în 2026,” a adăugat Nicușor Dan.

Un moment simbolic și întâlniri importante la Paris

Un moment deosebit al vizitei a fost pus în lumină printr-un video publicat de Palatul Élysée în care ambii președinți vorbesc în limbile naționale – Macron în română, spunând: „Trăiască prietenia dintre România și Franța”. La finalul clipului, ambii spun „À bientôt” („Pe curând”).

Programul lui Nicușor Dan la Paris a inclus și o întâlnire cu primarul Anne Hidalgo. Cei doi au participat la inaugurarea unei alei dedicate diplomatului român Nicolae Titulescu, situată în Parc Monceau.

Mai mult, președintele Dan s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor franceze, unde a anunțat organizarea unor forumuri economice româno-franceze ce vor avea loc anul viitor, la București.

De asemenea, el a vorbit cu reprezentanți ai comunității românești din Franța și cu presa franceză, subliniind nevoia ca România să se prezinte în lume „așa cum este”, cu toate provocările și oportunitățile sale.

Creșterea cheltuielilor de apărare și parteneriate industriale autentice

Într-o declarație suplimentară publicată în aceeași zi, Nicușor Dan a anunțat că s-a întâlnit și cu firme franceze din domeniul apărării și tehnologiilor emergente. El a reafirmat planurile României de a majora semnificativ bugetul apărării, concentrându-se pe realizarea unor parteneriate industriale reale și durabile, nu doar tranzacții de achiziții.

„Multe companii franceze au deja planuri avansate de cooperare și investiții împreună cu firme românești. În domeniul tehnologiilor emergente, inteligenței artificiale și securității cibernetice, Franța este un lider european, iar colaborarea cu industria IT românească are o bază solidă. Numai prin investiții comune vom putea reduce decalajele Europei în aceste sectoare strategice,” a scris președintele pe Facebook.

Dan a vizitat și fabrica Thales din Limours, cel mai mare centru european de producție a radarelor. El a descris această vizită ca o etapă esențială pentru obiectivul României de a dezvolta capacități de producție hi-tech la nivel local. De asemenea, Nicușor Dan a evidențiat potențialul inginerilor români de a contribui la tehnologii de ultimă generație, care să întărească direct securitatea națională.

Reporter: Irina Marica
Foto: Presidency.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.