Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Lucrările de construcții din România înregistrează o creștere anuală de 13,9% în octombrie

Redacția•21 decembrie 2025
Lucrările de construcții din România înregistrează o creștere anuală de 13,9% în octombrie

Pe scurt

Volumul lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere puternică de 13,9% comparație anuală în luna octombrie 2025, continuând trendul pozitiv din trimestrul al treilea, când sectorul a avut o contribuție semnificativă la avansul PIB-ului datorită celei mai solide creșteri în termeni de valoare adăugată (+12,1% y/y) din ultimele șapte trimestre. Această creștere remarcabilă a fost influențată în parte de efecte de bază scăzute, având în vedere activitatea neobișnuit de redusă raportată în octombrie 2024. Pe o perioadă de 12 luni, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 4,6% y/y, în timp ce creșterea anuală calculată pentru primele zece luni ale anului a fost de 10%. Ajustat sezonier, volumul activității constructorilor a scăzut ușor în octombrie cu 1,9% față de septembrie, inversând parțial avansul de 8,5% din luna precedentă și reflectând un tipar volatil al activității. Analizând pe categorii de proiecte, lucrările de infrastructură civilă au arătat o tendință ușor descrescătoare pe parcursul anului 2025, în contrast cu creșterea segmentelor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, unde volumul lucrărilor a crescut semnificativ cu 16,6% y/y, respectiv 33,4% y/y, menținând ritmul accentuat din trimestrul al treilea (20%-30% y/y). În ceea ce privește lucrările de inginerie civilă, deși volumul a crescut cu 4,6% y/y în octombrie, acesta a scăzut cu 5,6% față de luna precedentă, atingând unul dintre cele mai scăzute niveluri anuale ajustate sezonier, context explicat prin prioritizarea proiectelor publice și amânarea unora dintre acestea în vederea consolidării fiscale, aspect care ar putea tempera expansiunea acestui segment specific pe termen mediu. Această dinamică complexă evidențiază atât provocările cât și oportunitățile din sectorul construcțiilor din România, un motor esențial pentru evoluția economiei naționale în 2025.

Lucrările de construcții din România înregistrează o creștere anuală de 13,9% în octombrie

Volumul lucrărilor de construcții din România a crescut cu 13,9% în octombrie, comparativ cu anul precedent

Sectorul construcțiilor din România a înregistrat o creștere importantă în luna octombrie 2025, volumul lucrărilor având un avans de 13,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest rezultat vine după un al treilea trimestru excepțional, când creșterea volumului construcțiilor a fost de 14,2% anual. În acea perioadă, sectorul a avut o contribuție semnificativă la creșterea PIB-ului României, datorită celei mai mari creșteri a valorii adăugate din ultimele șapte trimestre, de 12,1% comparativ cu anul anterior.

Totuși, rezultatul impresionant din octombrie a fost influențat în mare parte de efectele de bază scăzute, generate de o activitate neobișnuit de redusă în aceeași lună a anului 2024.

Evoluția pe termen mai lung și ajustările sezoniere

Analizând datele pe un interval de 12 luni încheiat în octombrie 2025, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 4,6% în termeni anuali. Dacă ne uităm la primele zece luni din an, creșterea medie anuală a fost de 10%, ceea ce arată o tendință generală pozitivă pentru sector.

Pe de altă parte, când se iau în considerare ajustările sezoniere, activitatea constructorilor în luna octombrie a scăzut cu 1,9% față de luna precedentă, anulând o parte din avansul puternic de 8,5% înregistrat în septembrie. Astfel, dinamica lunară a construcțiilor rămâne volatilă, cu fluctuații notabile de la o lună la alta.

Diferențe semnificative între segmentele de piață

Privind în detaliu pe tipuri de proiecte, lucrările de inginerie civilă au arătat o ușoară tendință descendentă pe tot parcursul anului 2025, spre deosebire de segmentele de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, care au înregistrat creșteri semnificative. Creșterea neobișnuit de mare din luna iulie a fost probabil influențată de companii care au accelerat raportările lucrărilor înainte de majorarea cotei TVA.

La nivel anual, volumul lucrărilor de inginerie civilă a crescut cu 4,6% în octombrie 2025, dar a scăzut cu 5,6% comparativ cu luna precedentă, marcând al doilea cel mai redus nivel al volumului pentru acest an (în termeni ajustați sezonier). Această evoluție reflectă o prioritizare a proiectelor publice și amânarea unor lucrări ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală, aspect ce va restrânge probabil ritmul de expansiune al acestui segment pe termen scurt.

Creșteri semnificative în construcțiile de clădiri

În contrast, volumul lucrărilor pentru construcțiile rezidențiale a urcat cu 16,6% față de octombrie anul precedent, în timp ce sectorul clădirilor nerezidențiale a înregistrat un salt impresionant de 33,4%. Aceste creșteri vin după performanțe solide din trimestrul al treilea, când ritmul anual de avans în aceste segmente a fost cuprins între 20% și 30%.

Context și perspective

Datele privind sectorul construcțiilor evidențiază un ritm de creștere susținut în sectorul rezidențial și nerezidențial, care compensează unele semne de încetinire în domeniul ingineriei civile. Totuși, fluctuțiile lunare și influențele bugetare asupra proiectelor publice conturează un peisaj cu multiple provocări pentru 2026.

În ansamblu, sectorul construcțiilor rămâne un motor important al economiei românești, contribuind activ la avansul PIB și susținând dinamica valorii adăugate. Rămâne de urmărit modul în care ajustările fiscale și politicile de investiții publice vor modela evoluția acestui domeniu esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și locuințelor din România.

Foto: Yury Sevryuk / Dreamstime.com
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.