Știri naționale și internaționale

Lorena Tănase (ONV LAW) și Alina Sîrbu (Arthur Hunt) explică Directiva UE privind transparența salarială și impactul acesteia asupra companiilor din România

Redacția•27 noiembrie 2025

Pe scurt

Directiva Europeană privind Transparența Salarială, ce va fi implementată în România până în iunie 2026, aduce schimbări radicale în modul în care companiile trebuie să gestioneze salariile și echitatea de gen la locul de muncă, conform discuției purtate cu Lorena Tănase, partener ONV LAW, și Alina Sîrbu, partener Arthur Hunt. Noua legislație impune transparență totală privind salariile, inclusiv dezvăluirea grilelor salariale candidaților înainte de interviuri și interzicerea întrebărilor despre veniturile anterioare, în plus, obliga companiile să justifice diferențele salariale pe criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului. Firmele cu peste 250 de angajați vor raporta pentru prima oară indicatorii privind diferențele salariale de gen în 2027, iar în caz de disparități nejustificate mai mari de 5%, vor fi nevoite să realizeze o evaluare salarială împreună cu reprezentanții angajaților, ceea ce poate genera corecții rapide și descoperi probleme structurale profunde. Această directivă va modifica fundamental contractele de muncă, politicile interne și procesele de recrutare, iar nerespectarea ei poate duce la amenzi, litigii și excluderea din proceduri publice de achiziții, alături de riscuri reputaționale importante. Dincolo de conformitate, transparența salarială reprezintă o oportunitate pentru angajatori să îmbunătățească cultura organizațională, încrederea și brandingul de angajator, prin profesionalizarea politicilor salariale și eliminarea deciziilor arbitrare privind remunerația și promovările. Pregătirea companiilor implică investiții în sisteme HR mature, colectarea și gestionarea datelor clare și adaptarea mesajelor interne pentru a susține o cultură deschisă și echitabilă. Pentru angajatorii multinaționali prezentați pe piața locală, noile cerințe vor fi integrate în politicile globale, asigurând coerența și conformitatea cu standardele europene, dar cu adaptări specifice contextului românesc. Pe termen lung, implementarea directivei este așteptată să reducă decalajele salariale de gen, să standardizeze practicile de compensare și să favorizeze un mediu concurențial bazat pe merit și transparență, contribuind la un climat de muncă mai echitabil și previzibil în România și în întreaga Uniune Europeană, transformând astfel directiva într-un pilon esențial al responsabilității sociale corporative și al competitivității pe piața muncii.

Lorena Tănase (ONV LAW) și Alina Sîrbu (Arthur Hunt) explică Directiva UE privind transparența salariilor și implicațiile pentru companiile din România

Pe măsură ce România se apropie de implementarea Directivei UE privind transparența salariilor, angajatorii locali se pregătesc pentru una dintre cele mai importante schimbări legislative din ultimii ani. Această directivă, care trebuie transpusă până în iunie 2026, impune reguli stricte referitoare la dezvăluirea salariilor, raportarea acestora și verificarea respectării principiului egalității salariale, având ca scop principal reducerea diferențelor salariale dintre sexe și promovarea unui climat de echitate în cadrul compensațiilor la nivel european.

Ce presupune noua Directivă pentru companiile din România?

Directiva urmărește, pe lângă respectarea cadrului legal, să modifice modul în care firmele din România abordează recrutarea, evaluarea performanțelor, promovarea angajaților și comunicarea internă. Una dintre măsurile-cheie este obligativitatea angajatorilor de a informa candidații cu privire la intervalul salarial încă înainte de interviu, renunțarea la clauzele de confidențialitate legate de salariu și justificarea diferențelor salariale semnificative între bărbați și femei pe baza unor criterii obiective și documentate.

În plus, companiile cu peste 250 de angajați vor trebui să publice în 2027 indicatorii privind diferențele salariale dintre sexe, bazându-se pe datele din anul anterior. În caz de diferențe nejustificate mai mari de 5%, angajatorii vor fi nevoiți să realizeze o evaluare comună a salariilor împreună cu reprezentanții angajaților, pentru a identifica posibile probleme structurale și a iniția măsuri corective rapide.

Consultanță de top: Interviu cu Lorena Tănase (ONV LAW) și Alina Sîrbu (Arthur Hunt)

Pentru a înțelege mai bine cum vor afecta aceste noi norme atât mediul juridic, cât și cel de resurse umane, România Insider a discutat cu Lorena Tănase, partener la ONV LAW, și Alina Sîrbu, partener Arthur Hunt.

Obiectivele Directivei și termenele de implementare

Lorena Tănase explică că Directiva UE 2023/970 are ca scop consolidarea principiului „egalității salariale pentru muncă egală sau de valoare egală”, prin transparentizarea salariilor și crearea unor mecanisme eficiente de control. Statele membre trebuie să o transpună până cel târziu pe 7 iunie 2026, iar raportările pentru companiile mari vor începe din 2027, cu date din 2026.

Modificările legale majore pentru angajatori

Tănase detaliază noile obligații introduse de directivă, care impun:

Informarea candidaților cu privire la salariul inițial sau intervalul de salarii înaintea interviului.
Interzicerea solicitării istoricului salarial al candidaților.
Dreptul angajaților de a accesa informații despre propriul salariu și salariul mediu pe sexe pentru posturi similare.
Obligația de raportare a diferențelor salariale în funcție de gen și efectuarea unor evaluări interne dacă aceste diferențe depășesc pragurile legale.
Adaptarea politicilor salariale pentru a asigura criterii obiective, neutre din punct de vedere al genului și documentate.
Modificarea contractelor de muncă, politicilor interne și proceselor de recrutare pentru a asigura transparența și egalitatea.

Obligațiile privind transparența și tipurile de informații salariale

Conform explicatiilor Lorelei Tănase, companiile trebuie să ofere candidaților și angajaților acces clar la criteriile de salarizare, iar candidatul trebuie să cunoască intervalul salarial încă de la începutul procesului de recrutare. Clauzele care impun confidențialitatea salariilor vor dispărea, iar angajatorii nu vor mai putea cere informații despre salariile anterioare ale candidaților. În plus, firmele vor raporta indicatori precum diferențele de salarii între sexe și distribuția angajaților pe grile salariale.

Impactul asupra clauzelor de confidențialitate și contractelor

Directiva impune eliminarea clauzelor de confidențialitate care împiedicau angajații să discute despre salariile lor. Contractele și politicile interne trebuie să documenteze pe înțeles structura salarială, iar diferențele să fie justificate în mod obiectiv. Și procesul de recrutare trebuie să respecte transparența privind salarizarea, interviurile evitând întrebările despre salariile anterioare.

Riscurile pentru companiile care nu respectă noul regulament

Nerespectarea directivelor poate aduce amenzi, excluderea din procedurile de achiziții publice, acțiuni în justiție și daune cerute de angajați. Povara dovezii că nu există discriminare revine angajatorului. Totodată, reputația firmei poate fi afectată negativ, existând riscuri de pierdere a personalului și conflicte cu sindicate sau reprezentanți ai angajaților. De asemenea, nerespectarea normelor poate genera costuri suplimentare pentru audituri interne și ajustări salariale.

Ce schimbări vor aduce transparența salarială în recrutare și managementul performanței?

Alina Sîrbu punctează că directiva marchează un nou capitol în transparența remunerației. În locul negocierilor improvizate vor exista oferte structurate pe niveluri salariale predefinite, iar anunțurile de angajare trebuie să utilizeze un limbaj neutru din punct de vedere al genului și să reflecte criterii obiective.

De asemenea, procesele de promovare vor fi supuse unor reguli transparente și documentate, eliminând deciziile subiective. Pentru angajatorii bine pregătiți, această schimbare reprezintă o șansă de a-și profesionaliza politica salarială și de a deveni angajatori de încredere. Însă, companiile fără o arhitectură clară a joburilor sau fără date precise vor resimți mai greu această tranziție.

Raportarea diferențelor salariale și auditul de gen

Companiile cu peste 250 de angajați vor începe raportarea diferențelor salariale în iunie 2027. Dacă există un decalaj salarial nejustificat mai mare de 5%, acestea trebuie să organizeze o evaluare comună cu reprezentanții angajaților sau să ia măsurile corective necesare într-un termen de cel mult șase luni.

Aceste noi reguli cer maturitate în evaluarea posturilor, structura de salarizare și colectarea datelor. Totodată, angajații vor putea cere informații despre salariile lor comparativ cu salariile medii pentru posturi similare.

Adaptarea multinaționalelor la regulile locale

Pentru multinaționale, normele vor fi în general ușor de implementat, deoarece multe dintre ele au deja sisteme clare de salarizare și criterii obiective. Cu toate acestea, succesul va depinde de adaptarea la particularitățile legale și culturale din România.

Rolul HR și culturii organizaționale în această tranziție

Alina Sîrbu subliniază că departamentele de resurse umane trebuie să coordoneze această schimbare, însă nu pot face acest lucru singure. Este nevoie de susținerea puternică a conducerii pentru a transforma transparența într-un standard autentic și nu doar într-o formalitate birocratică.

În companiile unde dialogul este deschis, tranziția va fi mai lină. În schimb, unde încrederea este redusă, directiva poate scoate la iveală provocări culturale profunde.

Beneficiile transparenței salariale pentru angajatori

În timp ce mulți văd directiva ca pe o povară administrativă, angajatorii progresiști o percep ca pe o oportunitate de a construi încredere, implicare și un brand de angajator solid. Transparența în salarizare poate atrage și reține talentele, mai ales din generațiile tinere, și poate poziționa firmele ca organizații moderne, corecte și profesioniste.

Perspective pe termen lung pentru piața muncii din România

Conform Alina Sîrbu, pe termen lung, această transparență va reduce diferențele salariale pe criterii de gen și va uniformiza practicile compensatorii, sprijinind un mediu de muncă mai corect și bazat pe merit. Totodată, piețele muncii vor deveni mai dinamice și mai adaptate cerințelor actuale.

Lorena Tănase concluzionează că Directiva va transforma profund modul în care se structurează și se discută salariile în companiile românești, încurajând politici salariale clare și juste și o cultură organizațională deschisă și echitabilă. Companiile care adoptă din timp aceste principii vor beneficia pe termen lung de reputație, retenție a talentelor și competitivitate sporită.

Acest interviu a fost editat și publicat de România Insider pentru ONV LAW.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.