Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Laura Codruța Kovesi, procurorul european, exprimă șocul față de problemele sistemului judiciar din România

Redacția•21 decembrie 2025
Laura Codruța Kovesi, procurorul european, exprimă șocul față de problemele sistemului judiciar din România

Pe scurt

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european și fostă șefă a DNA, a exprimat o „șocare” profundă față de dezvăluirile documentarului „Captured Justice”, lansat pe 9 decembrie, care evidențiază probleme grave în sistemul judiciar românesc. Investigația Recorder arată cum o structură coordonată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și aliații săi, prin avantaje și sancțiuni, a capturat în mod sistemic justiția, permițând eliberarea legală a unor politicieni și oameni de afaceri controversați, unele cazuri având sentințe definitive. În cadrul podcastului „Friendly Fire”, Kovesi și-a exprimat îngrijorarea privind independența justiției după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cerut Inspecției Judiciare verificări neclare, considerate de unii magistrați drept o metodă de intimidare. Totodată, secția pentru procurori a CSM a solicitat verificarea activității procurorului DNA Marius Voineag. Șefa EPPO a denunțat „tacticile de intimidare, silențiere, manipulare și dezinformare” și a subliniat problema prescripției, care blochează deseori pedepsirea corupției evidente, ceea ce transmite un mesaj negativ societății. După declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu despre disfuncționalitățile de la Curtea de Apel București, Kovesi a semnat o scrisoare de susținere alături de 800 de magistrați, pledând pentru o dezbatere serioasă și posibilă modificare legislativă, în locul atacurilor la adresa celor onești. În plus, a dezvăluit că România găzduiește cel mai mare număr de companii fantomă din Europa, implicate în complexe scheme comerciale, inclusiv exporturi din portul Constanța. Kovesi a reafirmat că nu dorește o carieră politică, dedicându-și activitatea dezvoltării Parchetului European, instituție pe care a construit-o de la zero și prin care a reprezentat România cu mândrie. Mandatul său va expira în octombrie 2025. Simultan cu apariția podcastului, circa 300 de oameni au protestat în Piața Victoriei din București, organizat de comunități civice, cerând guvernului, în mod direct premierului Ilie Bolojan, să răspundă problemelor sistemului judiciar evidențiate de documentar, semnalând o urgență socială pentru reforma justiției. Această situație subliniază necesitatea unei intervenții clare pentru consolidarea independenței și integrității justiției românești, într-un context de presiuni și controverse publice intense.

Laura Codruța Kovesi, procurorul european, exprimă șocul față de problemele sistemului judiciar din România

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO) și fostă conducătoare a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a mărturisit că a fost profund „șocată” de dezvăluirile recente ale unor magistrați, făcute publice în cadrul documentarului Recorder „Justiție Capturată”, lansat pe 9 decembrie.

Investigația jurnalistică care a stârnit ample proteste publice în România scoate la iveală modul în care o structură opacă, coordonată și controlată prin presupuse avantaje și sancțiuni administrate de către președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, alături de aliații săi, a capturat practic întreg sistemul judiciar în ultimul an. Potrivit Recorder, un grup restrâns a profitat de prerogativele conferite conducătorilor instanțelor pentru a scăpa legal de pedepse politicieni și oameni de afaceri de top, unii dintre ei având deja sentințe definitive.

Laura Codruța Kovesi a făcut aceste declarații în cadrul podcastului „Friendly Fire”, publicat pe YouTube. Ea și-a exprimat îngrijorarea privind independența și imaginea justiției, mai ales în contextul în care, după difuzarea investigației Recorder, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dispus ca Inspecția Judiciară să demareze verificări, fără să precizeze clar obiectul sau scopul acestora. Mai mulți magistrați au acuzat că Inspecția a fost folosită pe post de instrument de intimidare.

Totodată, secția pentru procurori din cadrul CSM a cerut ca Inspecția să cerceteze și activitatea lui Marius Voineag, actualul șef al DNA.

Procurorul-șef european a condamnat tacticile de „intimidare, mușamalizare, manipulare și dezinformare” la care au apelat conducătorii sistemului judiciar după apariția documentarului. „Am impresia că aceste lucruri sunt sistemice. Nu pot spune dacă este vorba despre un grup infracțional organizat”, a adăugat Kovesi.

În plus, Laura Codruța Kovesi a subliniat că termenul de prescripție reprezintă o problemă majoră în justiția românească. „Când vezi interceptări clare în care se discută mită și apoi constați că nu se întâmplă nimic din cauza termenului de prescripție, ce mesaj transmitem? De aceea am spus că sunt șocată”, a declarat ea.

În semn de solidaritate, șefa EPPO a semnat o scrisoare alături de 800 de magistrați din România, după ce a luat la cunoștință opinia judecătoarei Raluca Moroșanu care, într-o conferință de presă susținută săptămâna trecută, a expus problemele existente la Curtea de Apel București.

„Avem nevoie de un dialog serios; nu este suficient să spunem că sistemul se va autoregla. Poate că legea trebuie modificată, nu știu. Aceasta este soluția, nu atacând procurorii și judecătorii care s-au exprimat”, a punctat Kovesi.

În aceeași intervenție, Laura Codruța Kovesi a mai dezvăluit că România deține „cel mai mare număr de firme fantomă” din Europa, acestea fiind implicate în schema complexă care include exporturi ce tranzitează „portul Constanța”.

În plus, ea a negat orice intenție de a intra în politică, declarând că în ultimii ani s-a concentrat cu totul pe dezvoltarea Parchetului European. „Am construit o instituție de la zero și am negociat cu cele 24 de state membre unde avem birouri. Consider că, prin poziția mea, am reprezentat România cu mândrie și am contribuit la o Europă puternică și corectă. Acum sunt îngrijorată de nesiguranța și amenințările din jurul nostru”, a mărturisit Kovesi.

Laura Codruța Kovesi a fost procuror general al României între 2006 și 2012, a condus DNA între 2013 și 2018, iar din octombrie 2019 este procuror general al EPPO, mandatul ei urmând să se încheie pe 30 octombrie anul viitor.

Ziua în care a fost difuzat podcastul cu intervenția șefei EPPO, aproximativ 300 de persoane s-au adunat din nou în fața Guvernului din Piața Victoriei, București, pentru a protesta față de problemele scoase în evidență de documentarul Recorder. Manifestarea a fost organizată de comunitățile Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide și Inițiativa România, sub sloganul „Bolojan, România te cheamă!”, apelând direct la premierul Ilie Bolojan, conform Euronews România.

Foto: belish | Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.