Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Knauf Insulation inaugurează cea mai mare fabrică de producție din regiune, în România

Redacția•06 noiembrie 2025
Knauf Insulation inaugurează cea mai mare fabrică de producție din regiune, în România

Pe scurt

Knauf Insulation România, subsidiara locală a grupului german Knauf, a inaugurat oficial cea mai mare fabrică de vată minerală din sticlă din regiune, situată în Târnăveni, județul Mureș, după o investiție de 140 milioane de euro, sprijinită și printr-o finanțare de stat de 18 milioane de euro. Fabrica, echipată cu tehnologie de ultimă generație, are o capacitate anuală de producție de 75.000 de tone, suficientă pentru izolarea a până la 200.000 de locuințe anual, consolidând astfel poziția României ca un centru industrial regional de referință în Europa Centrală și de Est. Facilitățile vor deservi piețe din țările vecine, inclusiv Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Ungaria, Ucraina, Republica Cehă și Slovacia. Deși producția a fost temporar suspendată vara aceasta din cauza dezastrului ecologic de la Salina Praid, reluarea activității a fost rapidă, iar fabrica angajează în prezent 116 persoane, cu planuri de extindere la 130 de angajați. Demararea construcției a început în 2023, după ce Knauf a achiziționat în 2022 fabrica Gecsat din Târnăveni. Această investiție este cea mai mare făcută de grup în Europa Centrală și de Est și reflectă importanța strategică a României pe harta industriilor moderne de materiale de izolație, fiind un exemplu de cooperare economică și susținere guvernamentală în dezvoltarea sectorului industrial local.

Knauf Insulation inaugurează cea mai mare fabrică de producție din regiune, în România

Knauf Insulation inaugurează cea mai mare fabrică de vată minerală bazaltică din regiune, în România

Knauf Insulation România, filiala locală a grupului german Knauf, a deschis oficial noua sa fabrică de vată minerală bazaltică în orașul Târnăveni, județul Mureș, marcând o investiție impresionantă de 140 de milioane de euro. Din această sumă, compania a beneficiat și de un sprijin financiar din partea statului în valoare de 18 milioane de euro.

„Unitatea noastră din Târnăveni, echipată cu tehnologie de ultimă generație, are o capacitate anuală de producție de 75.000 de tone de vată minerală bazaltică, suficientă pentru izolarea a până la 200.000 de locuințe în fiecare an,” a declarat Alexander Knauf, membru al grupului Knauf.

Acest proiect reprezintă cea mai mare investiție realizată de grup în Europa Centrală și de Est, consolidând poziția României drept un important centru industrial regional, după cum au subliniat reprezentanții companiei. Fabrica va deservi nu doar piața românească, ci și clienți din alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Grecia, Ungaria, Ucraina, Cehia și Slovacia.

Ambasadoarea Germaniei în România, Angella Ganinger, a remarcat faptul că acesta este al cincilea proiect important german inaugurat în doar patru luni de când a preluat mandatul, subliniind importanța parteneriatului economic dintre România și Germania.

Fabrica a fost pusă în funcțiune la începutul acestui an, însă activitatea de producție a fost temporar suspendată pe perioada verii, din cauza problemei ecologice produse la Salina Praid, care a afectat alimentarea cu apă din zonă, inclusiv unitatea de la Târnăveni. După o pauză de două luni, producția a fost reluată cu succes, potrivit informațiilor publicate de Economedia.ro.

În prezent, fabrica are 116 angajați, iar planurile companiei prevăd creșterea personalului la circa 130 de salariați în viitorul apropiat.

Construcția noii unități de producție Knauf Insulation din Târnăveni a început la începutul anului 2023. Înainte de aceasta, în 2022, grupul a achiziționat fabrica Gecsat, tot din domeniul producerii de vată minerală bazaltică, situată în același oraș.

Pentru această investiție majoră, Knauf Insulation a primit subvenții de aproape 90 de milioane de lei (echivalentul a 18 milioane euro) de la statul român, dintr-un proiect total estimat la 648 de milioane de lei (aproximativ 130 de milioane euro).

Această inaugurare marchează o etapă esențială pentru industria locală și o confirmare a interesului investitorilor germani pentru dezvoltarea capacităților de producție în România, cu un accent tot mai mare pus pe sustenabilitate și tehnologii moderne.

Foto: comunicat de presă Knauf Insulation
Jurnalist: Iulian Popescu
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.