Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

KazMunayGas intenționează să vândă 50% din activele sale europene, inclusiv în România

Redacția•24 noiembrie 2025
KazMunayGas intenționează să vândă 50% din activele sale europene, inclusiv în România

Pe scurt

Kazakhstanul, prin compania națională KazMunayGas, intenționează să cedeze până la 50% din activele sale europene, inclusiv KMG International (fost Rompetrol Group), care administrează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, cu o capacitate de rafinare de 4,8 milioane de tone. KMGI operează în România prin Rompetrol Rafinare, Petromidia și Vega, având și facilități petro-chimice, terminale și o rețea de stații de alimentare, iar sursele de materie primă provin atât din Kazahstan, cât și de la furnizori internaționali. În plus, KMGI are operațiuni în Elveția, Bulgaria, Georgia, Moldova, Turcia și Kazahstan. Cu o capitalizare de piață de aproape 1,9 miliarde RON (380 milioane euro), Rompetrol Rafinare a înregistrat pierderi cumulate de peste 1 miliard RON în perioada 2023-2024, după un profit net de 666 milioane RON în 2022, impactul negativ fiind cauzat de noile taxe suplimentare și suprataxări introduse din 2022. Oficialii kazahi au avertizat asupra caracterului existential al acestor impozite pentru Rompetrol Rafinare, care includ taxele ICAS și IMCA pe activitatea petrolieră, estimând un total de peste 215 milioane USD în taxări suplimentare pentru grupa KMGI de la debutul noilor reguli până în prezent. Vânzarea parțială, ce va avea loc în 2026-2027 printr-o licitație deschisă în două etape, are scopul de a atrage un partener strategic pentru holdingul olandez KMGI, deținut integral de KazMunayGas, care supraveghează operațiunile de rafinare și retail din Europa. Rafinăriile românești au beneficiat recent de modernizări importante, parte a unui efort mai amplu de îmbunătățire desfășurat și în facilitățile KazMunayGas din Atyrau, Pavlodar și Shymkent. Veniturile anuale ale KMGI au fluctuat între 4,8 miliarde și 11,6 miliarde USD în perioada 2017-2021, evidențiind rolul semnificativ al holdingului în portofoliul energetic internațional al Kazahstanului. Această strategie de divestire face parte din planul mai amplu al KazMunayGas de a consolida investițiile strategice și eficiența operațională a activităților europene, menținând în același timp o prezență puternică pe piața globală a energiei.

KazMunayGas intenționează să vândă 50% din activele sale europene, inclusiv în România

KazMunayGas pregătește vânzarea a 50% din activele sale europene, inclusiv cele din România

Compania națională kazahă de petrol și gaze, KazMunayGas, intenționează să-și reducă parțial deținerile în Europa, vizând inclusiv KMG International (KMGI), fost cunoscut sub numele de Rompetrol Group. Printre activele importante din portofoliul KMGI se află cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, cu o capacitate de procesare de 4,8 milioane de tone anual. Potrivit sursei Caliber.az, KazMunayGas urmează să vândă până la jumătate din participațiile sale europene.

Operațiuni extinse în România și alte țări europene

KMG International își desfășoară activitatea pe piața românească prin intermediul Rompetrol Rafinare (simbol BVB: RRC), care include rafinăriile Petromidia și Vega, un complex petrochimic, terminale și o rețea de benzinării. Importurile de țiței ale companiei provin atât din Kazakhstan, cât și de la furnizori internaționali, reflectând o strategie de diversificare a surselor de materie primă.

Pe lângă România, KMGI are operațiuni și în alte teritorii europene și eurasiatice, precum Elveția, Bulgaria, Georgia, Moldova, Turcia și bineînțeles Kazakhstan.

Situația financiară și provocările fiscale

Rompetrol Rafinare, compania-cheie a grupului în România, are o capitalizare bursieră apropiată de 1,9 miliarde RON (circa 380 milioane EUR). Deși în 2022 firma a raportat un profit net de 666 milioane RON, în perioada 2023-2024 s-au înregistrat pierderi cumulate de peste 1 miliard RON (aproximativ 200 milioane EUR). Conducerea companiei a subliniat impactul negativ al unui regim fiscal suplimentar introdus în ultimele două sezoane.

Oficialii kazahi au avertizat, conform publicației Business Magazin, că noile taxe aplicate de la sfârșitul lui 2022 - inclusiv supraimpozitul de solidaritate și taxele pe cifra de afaceri din sectorul petrolier (ICAS și IMCA) - pun în pericol existența Rompetrol Rafinare, începând cu 2024.

Estimările indică că aceste taxe suplimentare au adus un cost de peste 215 milioane USD (186 milioane EUR) pentru grupul KMGI între 2023 și prezent, în condiții economice dificile.

Planurile de vânzare și strategia de business

KMGI, înregistrată în Olanda și deținută integral de KazMunayGas, va juca un rol central în procesul de vânzare programat să aibă loc între 2026 și 2027. Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Kazakhstan a confirmat organizarea unei licitații deschise în două etape care va permite investitorilor privați să cumpere până la 50% din participația grupului care coordonează rafinăriile și activitățile comerciale din Europa.

Potrivit documentelor oficiale, scopul tranzacției este de a atrage un partener strategic, capabil să contribuie la creșterea performanței operaționale și la extinderea portofoliului.

Modernizarea capacităților și poziția pe piața globală

Rafinăriile din România au beneficiat recent de ample programe de modernizare, implementate înaintea unor investiții similare în facilitățile KazMunayGas din Atyrau, Pavlodar și Shymkent. Această ordine a intervențiilor a subliniat importanța rafinăriilor europene în strategia de dezvoltare a companiei kazah.

Între 2017 și 2021, veniturile anuale ale KMGI au variat între 4,8 și 11,6 miliarde USD, evidențiind un rol esențial în portofoliul energetic internațional al KazMunayGas.

Această eventuală divestire face parte dintr-un plan mai amplu al companiei de a-și optimiza prezența în Europa, atrăgând capital strategic și crescând eficiența operațională, în paralel cu menținerea unei poziții competitive pe piața energetică globală.

Foto: Facebook/Rompetrol-KMG International

Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.