Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Jumătate dintre orașele mici din România nu au populația necesară pentru statutul de oraș, conform unui raport.

Redacția•31 octombrie 2025
Jumătate dintre orașele mici din România nu au populația necesară pentru statutul de oraș, conform unui raport.

Pe scurt

Un raport realizat de Curtea de Conturi a României, între aprilie și noiembrie 2024, a evidențiat faptul că mai mult de jumătate dintre micile orașe din România nu îndeplinesc criteriile demografice necesare clasificării ca orașe, conform legii care stabilește un prag minim de 10.000 de locuitori pentru orașe și 1.500 de locuitori pentru comune. În 2023, 119 orașe nu respectau acest criteriu, reprezentând 55% din totalul de 216 orașe, iar 432 de comune, adică 15% din total, depășeau limita demografică. Raportul subliniază că actualele criterii demografice nu se mai aliniază dinamicii actuale și că lipsa unor indicatori clari îngreunează evaluarea conformă a localităților. În plus, doar 34% din orașele mici și 27% din comune au reușit să se finanțeze în mare parte din venituri proprii, acestea crescând gradual între 2021 și 2023, dar mai mult în cazul comunelor decât al orașelor mici. Cheltuielile ridicate cu personalul limitează resursele pentru dezvoltare, iar raportul evidențiază că orașele și comunele au dificultăți mai mari decât municipiile și consiliile județene în atragerea de personal, deși salariile din orașe sunt mai mari decât cele din comune. Totodată, dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore, fiind accentuate de excepții legislative anuale care pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung. Raportul sugerează că cadrul legislativ actual nu oferă instrumentele necesare reorganizării eficiente a administrației locale și răspunsului corespunzător la nevoile comunităților.

Jumătate dintre orașele mici din România nu au populația necesară pentru statutul de oraș, conform unui raport.

Jumătate dintre micile orașe ale României nu îndeplinesc criteriile de clasificare, arată un raport

Un raport recent al Curții de Conturi din România, întocmit între aprilie și noiembrie 2024, scoate la iveală o situație îngrijorătoare în privința organizației și funcționării comunelor și orașelor mici în raport cu populația deservită. Studiul relevă că, în funcție de numărul locuitorilor, multe localități nu mai corespund criteriilor de încadrare în categoriile lor actuale.

Conform legii, un oraș trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori pentru a fi recunoscut, în timp ce pentru comune este necesar un minimum de 1.500 de locuitori. În anul 2023, raportul arată că 119 orașe nu respectau criteriul de demografie de cel puțin 10.000 de locuitori, reprezentând mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. De asemenea, 432 de comune, adică 15% din totalul comunelor, nu îndeplineau acest criteriu.

Auditorii subliniază că criteriile demografice actuale utilizate pentru clasificarea localităților ca orașe și comune nu mai reflectă dinamica prezentă. Totodată, lipsa unor indicatori clari și de încredere, împreună cu dificultățile de calcul și interpretare ale acestora, complică mult evaluarea locurilor respective.

În anul 2023, doar 27% din comune și 34% din orașele mici au reușit să-și acopere mai mult de jumătate din buget prin venituri proprii. Cu toate acestea, capacitatea de autofinanțare a prezentat o îmbunătățire continuă din 2021 până în 2023, mai ales în cazul comunelor decât al orașelor mici. Totuși, ponderile mari ale cheltuielilor cu personalul sugerează o limitare a resurselor disponibile pentru dezvoltare.

Raportul mai notează că, spre deosebire de municipii și consiliile județene, orașele și comunele întâmpină dificultăți mai mari în atragerea de personal. Salariile sunt mai mari în orașe decât în comune, chiar și atunci când numărul de locuitori este asemănător.

O provocare majoră pentru orașe și comune este dependența de finanțarea din bugetul de stat și dificultatea de a colecta venituri proprii. Această dependență financiară este exacerbată de legi anuale care prevăd excepții ce, deși ajută pe termen scurt la echilibrarea bugetelor, pot afecta negativ autonomia și dezvoltarea pe termen lung.

Pe de altă parte, documentul semnalează că cadrul legislativ actual nu furnizează instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților.

Astfel, raportul Curții de Conturi pune accent pe necesitatea unei reevaluări a criteriilor și strategiilor legislative pentru a se adapta la realitățile și provocările actuale ale micilor comunități din România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.