Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Judecător român câștigă cazul la CEDO după sancțiuni disciplinare pentru două postări pe Facebook

Redacția•16 decembrie 2025
Judecător român câștigă cazul la CEDO după sancțiuni disciplinare pentru două postări pe Facebook

Pe scurt

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), prin Camera Mare, a decis la 15 decembrie în favoarea judecătorului român Cristi Danileţ, constatând că autoritățile române i-au încălcat dreptul la libertatea de exprimare garantat de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, după ce Superiorul Consiliu al Magistraturii (CSM) i-a aplicat sancțiuni disciplinare pentru două postări pe Facebook. Aceste sancțiuni, emise în contextul activismului său pentru reforme în justiție, au fost interpretate ca o încercare de a-l reduce la tăcere, iar hotărârea CEDO confirmă această ipoteză. La acea vreme, CSM era condus de Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, figură centrală într-un val amplu de proteste sociale care solicită revocarea ei, fiind acuzată de colaborare cu politicieni pentru a bloca urmărirea penală și condamnarea marilor cazuri de corupție. După ce în 2021 judecătorul Danileţ fusese exclus din magistratură de către CSM, el a câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a întors în funcție în 2023, retrăgându-se la începutul anului 2024, după o carieră de 25 de ani în magistratură. Decizia CEDO este definitivă și obligatorie, consolidând astfel protecția dreptului la libertatea de exprimare pentru magistrați și subliniind vulnerabilitățile sistemului judiciar românesc în fața intervențiilor politice.

Judecător român câștigă cazul la CEDO după sancțiuni disciplinare pentru două postări pe Facebook

Judecător român câștigă la CEDO un proces împotriva sancțiunilor disciplinare primite pentru două postări pe Facebook

Camera Mare a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat, pe 15 decembrie, o hotărâre în favoarea judecătorului Cristi Danileț în procesul său împotriva statului român. Instanța a constatat că autoritățile române au încălcat Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare, inclusiv dreptul de a avea opinii și de a primi ori transmite informații și idei fără intervenția autorităților publice.

Decizia pronunțată de Camera Mare a CEDO este definitivă și obligatorie, conform informațiilor publicate de Digi24. Aceasta vine în urma unor sancțiuni disciplinare aplicate judecătorului Danileț de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca urmare a două mesaje publicate de acesta pe contul său de Facebook.

Activismul judecătorului pentru reforme în sistemul judiciar a fost interpretat drept motivul real din spatele sancțiunilor, întrucât hotărârea CEDO confirmă faptul că măsurile disciplinare au avut efecte cenzuratoare, menite să-i reducă vocea în spațiul public.

La momentul aplicării sancțiunilor, CSM era condus de Lia Savonea, actual președinte al Instanței Supreme (Înalta Curte de Casație și Justiție). Ea este în centrul unor proteste de amploare în stradă care cer demiterea sa, fiind percepută ca parte dintr-un mecanism, în complicitate cu politicienii, destinat să împiedice investigarea și condamnarea marilor dosare de corupție.

Inițial, în 2021, CSM a decis excluderea judecătorului Danileț din magistratură, însă acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care i-a dat câștig de cauză, permițându-i revenirea pe magistratură în 2023. Ulterior, după o carieră de 25 de ani în justiție, la începutul anului 2024, Cristi Danileț a decis să se pensioneze.

Cazul său devine emblematic pentru apărarea libertății de exprimare în rândul magistraților din România și evidențiază tensiunile existente între sistemul judiciar și entitățile care încearcă să limiteze transparența și reforma reală în justiție. Hotărârea CEDO reprezintă un semnal clar pentru autoritățile române cu privire la respectarea drepturilor fundamentale garantate de tratatele internaționale.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.