Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Investitorii străini din România sunt moderat optimiști, dar prudenți

Redacția•04 noiembrie 2025
Investitorii străini din România sunt moderat optimiști, dar prudenți

Pe scurt

Investitorii străini din România rămân moderați ca optimism, dar precauți, conform sondajului realizat de Foreign Investors Council (FIC), unde 40% dintre aceștia anticipează o extindere a piețelor lor, în timp ce 47% se așteaptă la stagnare, iar restul sunt indeciși sau pesimiști. Cererea externă are perspective mai puțin optimiste, cu doar 29% dintre investitori prognozând o creștere a exporturilor și 62% așteptând stagnare. Interesul pentru creșterea expunerii investițiilor în România a scăzut semnificativ, ajungând la 25%, cel mai mic nivel din ultimul deceniu și cu 10 puncte procentuale sub rezultatul sondajului anterior. Numai 46% dintre respondenți prevăd creștere a veniturilor din operațiuni în România în 2026, față de 55% anterior, ceea ce indică o tendință descendentă, însă păstrează o perspectivă relativ pozitivă în comparație cu alte piețe regionale. Sentimentul față de mediul de afaceri general rămâne rezervat, deși ușor mai optimist decât în ediția precedentă: 68% consideră că s-a deteriorat, dar în ușoară scădere cu 4 puncte procentuale, iar 69% speră în continuare la o predictibilitate scăzută a cadrului legislativ, deși 9% o văd acum mai previzibilă, o schimbare modestă, dar încurajatoare. România este percepută ca necompetitivă în privința birocrației (78%), poverii regulatory (78%), transparenței și consistenței politicilor (73%), fiscalității (58%) și infrastructurii (53%), iar singurul atu recunoscut este disponibilitatea forței de muncă adecvate (64%). Aceste concluzii sugerează pentru investitori un climat economic cu provocări majore, dar și potențial de dezvoltare, recomandând prudență și adaptare în strategiile de investiții pe termen mediu.

Investitorii străini din România sunt moderat optimiști, dar prudenți

Investitorii străini din România: optimism moderat, dar prudență persistentă

Recent, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a publicat rezultatele unui sondaj care reflectă percepția investitorilor străini activi în România. Deși există încă un optimism moderat privind perspectivele pieței locale, investitorii rămân precauți în privința evoluțiilor economice și a mediului de afaceri autohton.

Expansiune a pieței, dar cu semne de stagnare

Conform sondajului FIC, 40% dintre investitorii străini se așteaptă ca piețele lor să se extindă, în timp ce aproape jumătate, adică 47%, prevăd o stagnare a activității. Restul respondenților sunt fie indeciși, fie au o perspectivă pesimistă asupra evoluției piețelor. Aceste estimări indică o atitudine echilibrată între scepticism și speranță, în contextul actualului mediu economic.

În ceea ce privește cererea externă, așteptările sunt mai moderate: doar 29% dintre participanții la sondaj anticipează o creștere a exporturilor, în timp ce 62% cred că acestea vor rămâne la un nivel constant. Această percepție sub media obișnuită indică o prudență sporită legată de evoluția economiei globale și de factorii care pot influența comerțul internațional.

Planuri restrânse de extindere în România

Un aspect relevant al studiului este intenția investitorilor străini privind extinderea activității în România. Doar 25% dintre aceștia intenționează să-și mărească expunerea pe piața locală – un procent cu 10 puncte procentuale mai mic față de ultima ediție a studiului bianual realizat de FIC și cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii zece ani.

Mai mult, doar 46% dintre respondenți se așteaptă la o creștere a veniturilor obținute din operațiunile derulate în România în 2026, comparativ cu 55% în ediția precedentă a sondajului. Declarația indică o tendință descendentă, dar totodată exprimă un grad moderat de încredere în potențialul pieței autohtone, mai ales în comparație cu așteptările mai rezervate din alte piețe regionale.

Perspective asupra mediului de afaceri: îmbunătățiri minore, dar pesimism persistent

Sentimentul investitorilor referitor la mediul de afaceri general din România rămâne încă sumbru, chiar dacă s-au înregistrat ușoare îmbunătățiri față de ultima ediție a sondajului. Astfel, 68% dintre respondenți consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat, procent ce a scăzut ușor, cu 4 puncte procentuale, față de ediția din primăvară.

Pe plan legislativ, 69% dintre membrii FIC consideră în continuare că mediul este mai puțin predictibil, însă o schimbare pozitivă se remarcă prin faptul că acum 9% dintre investitori îl percep drept mai predictibil – o evoluție modestă, dar încurajatoare, comparativ cu ultimele patru sondaje.

Provocări majore: birocratie, reglementări, fiscalitate și infrastructură

În privința competitivității, România este percepută ca având probleme serioase în mai multe aspecte critice: 78% dintre investitori consideră că birocrația și povara reglementărilor sunt mari, ceea ce afectează negativ calitatea mediului de afaceri. De asemenea, transparența și coerența aplicării politicilor publice sunt evaluate negativ de 73% dintre respondenți, în timp ce povara fiscală ridicată și infrastructura insuficientă sunt semnalate de 58%, respectiv 53% dintre aceștia.

Singura arie unde România reușește să se distingă pozitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate pentru companii, cu un procent de 64% care consideră acest aspect competitiv și un punct forte al pieței locale.

Concluzii

Chiar dacă încrederea investitorilor străini în România a scăzut față de anul precedent, există încă un nivel de optimism legat de potențialul pieței interne. Totuși, provocările structurale și incertitudinile legislative continuă să determine o atitudine precaută. Pentru a atrage și menține investițiile străine, este esențial ca autoritățile să se concentreze pe reducerea birocrației, stabilitatea reglementărilor și îmbunătățirea infrastructurii – pași care ar putea transforma România într-o destinație mult mai atractivă pentru capitalul extern.

Foto: Natanael Alfredo/Dreamstime.com
julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.