Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Investitorii români de retail se îndreaptă către datorii de stat pe termen lung, denominate în euro

Redacția21 decembrie 2025
Investitorii români de retail se îndreaptă către datorii de stat pe termen lung, denominate în euro

Pe scurt

Investitorii de retail români și-au orientat interesul în ultima emisiune Fidelis din acest an, organizată de Ministerul Finanțelor în decembrie, către datorie pe termen lung denominată în euro, ceea ce a dus la o subscriere de 1,49 miliarde RON (aproximativ 300 milioane euro). Peste două treimi din suma atrasă a fost plasată în titluri denominate în euro, iar mai mult de o treime a fost investită în obligațiuni pe 10 ani, cu un cupon atractiv de 6,2%. Astfel, valoarea medie a unei plasamente în aceste obligațiuni pe termen lung a depășit 27.800 euro per ordin, investitorii având posibilitatea de a plasa ordine multiple. Pe de altă parte, tranșa în lei cu maturitate de 6 ani și cupon de 7,5%, cea mai populară în rândul investitorilor locali, a înregistrat o valoare medie a ordinului de aproximativ 150.000 RON (30.000 euro). În luna decembrie, volumele emise în lei au fost semnificativ mai mici, doar 465 milioane RON, comparativ cu 1.025 milioane RON echivalent în euro, confirmând trendul de preferință pentru investițiile în euro. Obligațiunile pe 10 ani denominate în euro au atins un volum de 115 milioane euro (echivalentul a 587 milioane RON), evidențiind o tendință clară de orientare către instrumente financiare sigure și profitabile pe termen lung. În total, în cele 11 emisiuni Fidelis din acest an s-au atras fonduri de 21 miliarde RON (aproximativ 4 miliarde euro), subliniind interesul crescut al investitorilor individuali români pentru titlurile de stat pe termen lung, în special cele denominate în euro, o opțiune atractivă pentru diversificarea portofoliilor și protejarea economiilor împotriva inflației și fluctuațiilor valutare. Această mutare reflectă o schimbare strategică a investitorilor de retail români, care preferă în prezent stabilitatea și randamentele avantajoase oferite de obligațiunile guvernamentale pe termen lung în moneda europeană.

Investitorii români de retail se îndreaptă către datorii de stat pe termen lung, denominate în euro

Interesul investitorilor de retail români se îndreaptă spre datorie de stat pe termen lung, denominată în euro

Românii au cumpărat titluri de stat în valoare totală de 1,49 miliarde de lei (aproximativ 300 milioane euro) în cadrul ultimei emisiuni Fidelis organizate de Ministerul Finanțelor în decembrie 2025. O pondere semnificativă, de peste două treimi din suma atrasă, a fost plasată în obligațiuni denominate în euro, în timp ce mai mult de o treime din total a fost investită în titluri pe termen lung, cu maturitate de 10 ani, având o cupoane atractivă de 6,2%.

Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, plasamentele medii realizate pe titlurile de stat Fidelis pe 10 ani au depășit 27.800 de euro per ordin, investitorii având posibilitatea să plaseze mai multe ordine în cadrul ofertei. Pe de altă parte, titlul de stat în lei cel mai popular a fost cel cu scadență pe 6 ani și o dobândă anuală de 7,5%, pentru care valoarea medie a unui ordin s-a apropiat de 150.000 lei (aproximativ 30.000 euro).

Dintre totalul plasat în decembrie, obligațiunile denominate în moneda locală au înregistrat o valoare de 465 milioane lei, sub jumătate față de echivalentul în lei al obligațiunilor în euro achiziționate de investitorii individuali, care au ajuns la 1,025 miliarde lei. De asemenea, valoarea titlurilor de stat Euro pe 10 ani subscrise în luna decembrie a fost de 115 milioane euro, adică aproximativ 587 milioane lei.

Per ansamblu, în cele 11 emisiuni Fidelis derulate în cursul anului 2025, Ministerul Finanțelor a reușit să atragă fonduri în valoare totală de 21 miliarde lei, echivalentul a 4 miliarde euro. Aceasta reflectă o orientare tot mai clară a investitorilor de retail români spre instrumente financiare sigure, în special cele denominate în moneda unică europeană și pe maturități mai lungi, ca alternativă la plasamentele tradiționale pe termen scurt.

Mai mult, această tendință indică un interes crescut pentru diversificarea portofoliilor, precum și pentru securizarea economiilor de creșterea inflației și a volatilității pe piața internă.

Ministerul Finanțelor are astfel un feedback pozitiv din partea pieței locale, ceea ce încurajează continuarea programei Fidelis, menită să atragă economiile populației către titluri de stat accesibile și cu randamente competitive.

Această ajustare a preferințelor investitorilor români demonstrează totodată maturizarea pieței de capital autohtone și o înțelegere mai bună a avantajelor unor instrumente financiare denominate în euro. Cu o cupoane atractivă și o durată extinsă, obligațiunile Fidelis pe 10 ani în euro răspund cerințelor tot mai sofisticate ale investitorilor instituționali și de retail din țară.


Foto: Vlad Ispas / Dreamstime.com
Text: Iulian, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.