Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Investitor român cumpără clădirea emblematică Scala din București, o bijuterie arhitecturală istorică pe Bulevardul Magheru, consolidată anti-cutremur.

Redacția19 septembrie 2025
Investitor român cumpără clădirea emblematică Scala din București, o bijuterie arhitecturală istorică pe Bulevardul Magheru, consolidată anti-cutremur.

Pe scurt

Daniela Schoppmeyer, acționar majoritar și director general al Faberrom, a achiziționat recent jumătate din emblematicul bloc rezidențial Scala de pe Bulevardul Magheru din București, așa cum a raportat Profit.ro. Clădirea Scala, finalizată în 1936 pe un teren care aparținea industrialistului Dumitru Marinescu Bragadiru, a fost proiectată de arhitectul Rudolf Fränkel, un lider al mișcării de avangardă din Berlin. Această bijuterie arhitecturală funcționa inițial ca un complex multifuncțional, incluzând batutele apartamente, spații comerciale, și renumitul Cinema Scala cu 860 de locuri. După ce a fost naționalizată în 1950, o parte semnificativă a clădirii a fost retrocedată în 2001 descendenților familiei Bragadiru. Acum, planul este să fie consolidată cu fonduri nerambursabile pentru a fi protejată împotriva cutremurelor. Daniela Schoppmeyer, care a preluat conducerea Faberrom în 2015 după moartea lui Dănuț Cernea, soțul său, Christian Schoppmeyer, având un trecut de director de vânzări la Faberrom, se ocupă de dezvoltarea acestei companii a cărei cifră de afaceri a crescut la 6,2 milioane EUR anul trecut, în ciuda reducerii numărului de angajați și a producției de la fosta fabrică de textile APACA. Această achiziție strategică nu doar că marchează o etapă importantă în cariera Danielei, dar contribuie și la reabilitarea istoriei acestei clădiri emblematice, care reprezintă o piesă importantă a patrimoniului arhitectural al Bucureștiului.

Investitor român cumpără clădirea emblematică Scala din București, o bijuterie arhitecturală istorică pe Bulevardul Magheru, consolidată anti-cutremur.

Sursa poza si informatii: romania-insider.com

Un pas important a fost făcut pe piața imobiliară din București odată cu achiziția a jumătate din clădirea emblematică Scala, situată pe Bulevardul Magheru, de către Daniela Schoppmeyer. Aceasta este acționar majoritar și director general la Faberrom, o companie care a preluat o mare parte din spațiile fostei fabrici de confecții APACA în anii '90. Conform Profit.ro, Schoppmeyer a cumpărat 27 de apartamente și studiouri, alături de spațiul comercial de la parterul clădirii, de la moștenitorii familiei Bragadiru. Prețul tranzacției nu a fost dezvăluit.

O istorie bogată

Construită în 1936, Scala își poartă istoria pe o bucată de teren care a aparținut industrialistului Dumitru Marinescu Bragadiru, unul dintre cei mai bogați și influenți români ai vremii. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul Rudolf Fränkel, un pionier al mișcării avangardiste din Berlin, recunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile între anii 1920 și 1940 în Germania, Anglia și România.

După naționalizarea din 1950, Scala a fost parțial retrocedată descendenților familiei Bragadiru abia în 2001. Clădirea urmează să fie consolidată cu fonduri nerambursabile pentru a oferi o mai bună protecție împotriva cutremurelor.

Un complex multifuncțional

Inițial concepută ca un ansamblu multifuncțional, Scala a găzduit nu doar spații rezidențiale și comerciale, ci și renumitul Cinema Scala, cu o capacitate impresionantă de 860 de locuri. Această caracteristică amplifică importanța clădirii în peisajul urban al Bucureștiului.

Evoluția Faberrom

Ajunsă la conducerea Faberrom în 2015, în urma decesului lui Dănuț Cernea, fost angajat al APACA, Daniela Schoppmeyer a continuat să desfășoare activitatea companiei cu succes. În prezent, Faberrom rămâne operațională, raportând o cifră de afaceri de 6,2 milioane EUR anul trecut, cu un profit net de aproximativ 3 milioane EUR. Numărul de angajați s-a redus însă de la 858 la 66, iar producția s-a micșorat de la 7.000 de produse pe zi la doar 350.

Daniela este căsătorită cu Christian Schoppmeyer, fost membru al consiliului de administrație și director de vânzări al Faberrom, acum director de vânzări la SIMartis Telecom, o companie de software.

Achiziția clădirii Scala de către Schoppmeyer nu doar că îmbogățește portofoliul investitorului, dar și întărește importanța păstrării și valorificării monumentelor istorice în context urban. Această mutare strategică poate anticipa noi investiții și dezvoltări viitoare în centrul Bucureștiului, aducând un plus de valoare culturală și economică zonei.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.