Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Investițiile nete în România cresc cu 8,8% anual în trimestrul trei

Redacția•15 decembrie 2025
Investițiile nete în România cresc cu 8,8% anual în trimestrul trei

Pe scurt

Investițiile nete în economia României au înregistrat o accelerare semnificativă în trimestrul III din 2025, crescând cu 8,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor INS, după un început de an lent cu o creștere de doar 1,0% în semestrul I. Această redresare reflectă o formare mai puternică a capitalului fix, care a urcat cu 8,1% în trimestrul III, comparativ cu +1,6% în trimestrul II și +4,5% în trimestrul I, marcând o revenire după un ciclu investițional dificil în 2024, când investițiile nete au scăzut cu 4,9% anual, în special din cauza unei căderi acute de 16,7% în ultimul trimestru al anului, influențată de instabilitatea politică și amânarea deciziilor de investiții. În termeni absoluți, în trimestrul III, investițiile nete au atins 59,6 miliarde RON (11,8 miliarde EUR), din care 37,8 miliarde RON (+10,1% y/y) au fost alocate construcțiilor noi, iar 16,4 miliarde RON (+17,5% y/y) echipamentelor de producție, în timp ce alte investiții, precum proprietatea intelectuală, au scăzut cu 17,7% până la 5,4 miliarde RON. Per ansamblu, în primele trei trimestre ale lui 2025, investițiile nete au totalizat 143 miliarde RON (28,4 miliarde EUR), în creștere cu 3,9% față de perioada similară a anului precedent, iar volumul nominal al investițiilor a avansat cu 9,7%, depășind ritmul creșterii PIB nominal de 8,0%, consolidând astfel perspectivele economiei românești în contextul unei redresări robuste după turbulențele financiare și politice recente. Aceste evoluții evidențiază un interes și o încredere reînnoite în economia României, ceea ce poate contribui semnificativ la creșterea sustenabilă și la dezvoltarea infrastructurii și industriilor țării.

Investițiile nete în România cresc cu 8,8% anual în trimestrul trei

Investițiile nete în economia României accelerează cu 8,8% în trimestrul al treilea

Conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), volumul investițiilor nete în România a crescut cu 8,8% în trimestrul al treilea al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, exprimat în prețuri comparabile. Această creștere marchează o accelerare semnificativă față de ritmul ceva mai lent de +1,0% în prima jumătate a anului.

Această redresare reflectă o formare mai solidă a capitalului după un început de an cvasi-stagnant. Astfel, formarea brută de capital fix a urcat cu 8,1% în trimestrul al treilea, după o creștere mai modestă de 1,6% în trimestrul doi și de 4,5% în primul trimestru.

Contextul dificil al anului 2024 și recuperarea din 2025

Performanța pozitivă din trimestrul trei al acestui an vine după o perioadă dificilă pentru investițiile nete din economia românească. Anul 2024 a fost caracterizat de o scădere de 4,9% a volumului investițiilor nete, influențată în principal de o scădere abruptă de 16,7% în ultimul trimestru, generată de instabilitate politică și decizii de investiții amânate. Aceeași tendință negativă a continuat în prima jumătate a anului 2025, înainte de această revenire puternică.

Detalii privind structura investițiilor în Q3

În termeni absoluți, investițiile nete în România au atins 59,6 miliarde lei (aproximativ 11,8 miliarde euro) în trimestrul al treilea. Din această sumă, 37,8 miliarde lei au fost alocate construcțiilor noi, în creștere cu 10,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, investițiile în echipamente de producție au avansat spectaculos, cu 17,5%, ajungând la 16,4 miliarde lei. Restul de 5,4 miliarde lei, care reprezintă alte tipuri de investiții — printre care proprietatea intelectuală — au scăzut însă cu 17,7%.

Evoluția lunară și comparația cu PIB-ul nominal

Pe primele trei trimestre din 2025, investițiile nete s-au ridicat deja la un volum total de 143 miliarde lei (echivalentul a 28,4 miliarde euro), ceea ce reprezintă o creștere de 3,9% față de perioada similară din 2024, în termeni reali. În bani nominali, creșterea investițiilor în această perioadă a fost chiar mai solidă, de 9,7%, depășind astfel avansul PIB-ului nominal, care s-a situat la 8,0%.

Perspective

Creșterea susținută a investițiilor nete în trimestrul trei indică o relansare a încrederii în perspectivele economice ale României, după un an 2024 marcat de incertitudini politice și economice. Investițiile în construcții și echipamente pun bazele unei dezvoltări industriale și infrastucturale solide, esențiale pentru susținerea creșterii economice pe termen mediu și lung.

Revenirea formării brute de capital fix este un semnal pozitiv pentru investitori, antreprenori și autorități, care vor monitoriza cu atenție aceste evoluții pentru a asigura stabilitatea și stimularea continuă a sectorului investițional.

Foto: Breeze393/Dreamstime.com
Contact pentru detalii suplimentare: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.