Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Interdicția cumulării pensiei cu salariul se aplică doar pensiilor speciale

Redacția•20 noiembrie 2025
Interdicția cumulării pensiei cu salariul se aplică doar pensiilor speciale

Pe scurt

Premierul României, Ilie Bolojan, a clarificat într-un interviu acordat ProTV pe 19 noiembrie că interdicția privind cumulul pensiei cu salariul se va aplica exclusiv pensiilor speciale, adică celor necontributive, și nu tuturor pensiilor, contrar afirmației ministrului Muncii, Florin Manole, care sugerase că această regulă ar viza toate categoriile de pensii. Această diferențiere este esențială deoarece mulți profesori și medici pensionați continuă să activeze în sectoare unde expertiza lor este necesară. Controversata măsură vizează reducerea cumulului salarial-pensie pentru pensionarii din sistemele speciale – militari, forțe de ordine, magistrați sau servicii secrete – adesea reangajați în sectorul public sau privat, pentru a limita astfel numărul pozițiilor ocupate simultan și a reduce cheltuielile cu personalul, fără însă a însemna scăderea salariilor. Premierul a explicat că există aproximativ 15.000 de astfel de poziții ocupate de pensionari reangajați, iar aplicarea interdicției îi va determina pe mulți să aleagă între pensie și locul de muncă, ceea ce va duce la eliberarea acestor posturi care ulterior nu vor mai putea fi ocupate, în conformitate cu prevederile constituționale. Astfel, proiectul urmărește un echilibru între sustenabilitatea financiară a sistemului public și respectul pentru drepturile celor pensionați, venind ca răspuns la preocupările publice legate de impactul cumulului pensiei cu salariul doar în cazul pensiilor speciale, nu al celor contributive. Aceste explicații sunt esențiale pentru înțelegerea corectă a modificărilor legislative ce urmează să fie adoptate în România în domeniul pensiilor și muncii, oferind un cadru clar și echitabil pentru această categorie sensibilă.

Interdicția cumulării pensiei cu salariul se aplică doar pensiilor speciale

Premierul României: Interdicția cumulului pensie-salariu va viza doar pensiile speciale

Într-un interviu acordat ProTV pe 19 noiembrie, premierul Ilie Bolojan a clarificat recentele controverse legate de interdicția cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Potrivit șefului Executivului, această măsură va fi aplicată exclusiv pensiilor speciale, adică celor care nu se bazează pe contribuții anterioare, și nu tuturor tipurilor de pensii, așa cum lăsase să se înțeleagă ministrul Muncii, Social-Democratul Florin Manole. Diferența este esențială, având în vedere că numeroși profesori și medici pensionari încă activează acolo unde expertiza lor este indispensabilă.

Confuzie publică generată de declarațiile ministrului Muncii

În data de 18 noiembrie, Florin Manole a afirmat că proiectul de lege se adresează tuturor categoriilor de pensii, indiferent dacă acestea sunt pe bază contributivă sau nu. Această afirmație a stârnit îngrijorare în rândul populației, amplificând temerile că interdicția ar putea afecta masiv pe cei pensionați care încă lucrează și care au contribuit în mod real la sistem.

De ce a apărut problema cumulului pensie-salariu?

Dezbaterea pe tema cumulului pensie-salariu a apărut în contextul unui număr semnificativ de beneficiari de pensii speciale - în special foști angajați ai forțelor de ordine, magistrați, militari sau persoane din serviciile de informații - care, odată pensionați, au fost reangajați fie în sectorul public, fie în cel privat. În schimb, cumulul pensiei cu salariul este considerat justificat în cazul pensiilor pe bază exclusiv contributivă, chiar dacă salariul provine din bani publici.

Precizările premierului Ilie Bolojan

În clarificările oferite pentru ProTV, premierul a explicat că proiectul în discuție vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul numai în cazul pensiilor necontributive, adică a pensiilor speciale. Această măsură are scopul de a reduce numărul posturilor ocupate de persoane pensionate care revin imediat în activitate în sectorul public.

„Avem cel puțin 15.000 de posturi ocupate de persoane care sunt practic pensionate, dar reangajate imediat după pensionare în sectorul public. La momentul aplicării acestei interdicții, o bună parte dintre aceste persoane vor alege între pensie și salariu, iar cel mai probabil vor renunța la pozițiile din sectorul public. Odihnă, aceste posturi vor deveni vacante și nu vor mai putea fi ocupate. Astfel, reducerea cheltuielilor cu personalul se va realiza prin acest mecanism, nu prin reduceri salariale. În această situație, este oportună adoptarea acestui proiect, cu respectarea cadrului constituțional pentru a obține efectele dorite”, a explicat premierul.

Implicații și perspective

Această intervenție vine să aplaneze controversele apărute recent în spațiul public și să asigure că măsurile legislative nu vor afecta profesorii, medicii sau alți pensionari care contribuie încă prin munca lor la sistemul public. De asemenea, Guvernul urmărește prin această modificare și un control mai atent al cheltuielilor cu personalul, fără a afecta veniturile celor care muncesc și contribuie în mod legal.

În concluzie, interdicția cumulului pensie-salariu se va adresa exclusiv pensiilor speciale – un pas ce ar putea ajuta la fluidizarea pieței muncii din sectorul public și la o gestionare mai responsabilă a fondurilor publice.

Foto: Alexandru Marinescu / Dreamstime.com
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.