Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Instrumentul tradițional românesc cu coarde inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Redacția•11 decembrie 2025
Instrumentul tradițional românesc cu coarde inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Pe scurt

România a atins un nou reper cultural important după ce UNESCO a adăugat cobza, un instrument tradițional cu coarde, în formă de pară, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, prin elementul denumit oficial „Cobza, cunoștințe tradiționale, abilități și muzică”, nominalizare realizată în colaborare cu Republica Moldova. Decizia, anunțată pe 9 decembrie, a urmat ședinței Comitetului Interguvernamental pentru Salvarea Patrimoniului Cultural Imaterial desfășurate la New Delhi între 8 și 13 decembrie, unde cele 54 de nominalizări au fost analizate și toate cele 24 de state membre au aprobat consensual această candidatură. Dosarul pregătit de ministerele culturii din România și Moldova a subliniat rolul cobzei ca generator de repertoriu muzical transmis din generație în generație și simbol identitar cu rezonanță universală, evidențiind utilizarea sa continuă în muzica tradițională de către interpreți de toate vârstele, atât în mediul rural, cât și urban. Cobza, confecționată local și frecvent acompaniată de vioară, contribuie la coeziunea comunității și la transmiterea intergenerațională a tradițiilor muzicale, iar creșterea interesului femeilor și fetelor pentru acest instrument reflectă progrese importante în domeniul egalității de gen și al diversității în artă. Ambasadorul Simona-Mirela Miculescu a evidențiat evoluția semnificativă a cobzei, instrument odinioară perceput ca apanaj masculin, dar care în prezent devine un spațiu al creativității, reinventării identitare și libertății artistice. Recunoașterea UNESCO este așteptată să sporească vizibilitatea globală a cobzei și să întărească eforturile de conservare, stimulând reprezentațiile, educația, cercetarea și dezvoltarea artistică, dar și încrederea practicienilor și recunoașterea competențelor specifice asociate acestui instrument. Astfel, cobza devine al cincilea element cultural înscris în comun de România și Moldova pe lista UNESCO, alăturându-se tradiției primăverii Mărțișor, Grupului de bărbați Colindători, Tehnicilor tradiționale de realizare a covoarelor din papură și Artei bluzei cu mânecă brodată (altiță). Acest nou pas cultural subliniază importanța și vitalitatea patrimoniului imaterial românesc și moldovenesc, aducând un aport semnificativ la promovarea identității și diversității culturale în plan internațional.

Instrumentul tradițional românesc cu coarde inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

Instrumentul tradițional românesc cobza, inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO

România a atins un nou reper cultural important, după ce UNESCO a adăugat cobza — un instrument tradițional cu coarde, cu formă de pară — pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Denumirea oficială a elementului este „Cobza, cunoștințe tradiționale, deprinderi și muzică”, iar această nominalizare a fost făcută în comun de România și Republica Moldova.

Decizia a fost anunțată miercuri, 9 decembrie, în urma reuniunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi, în perioada 8-13 decembrie, unde au fost analizate 54 de propuneri din partea statelor membre. Potrivit Ministerului Culturii din România, toate cele 24 de state membre ale comitetului au aprobat nominalizarea prin consens.

Dosarul pentru înscriere a fost elaborat în colaborare de cele două ministere ale culturii, punând accent pe rolul cobzei ca generator al unui repertoriu muzical transmis din generație în generație, dar și pe semnificația sa profundă ca simbol identitar cu rezonanță universală.

În prezentarea comună, România și Moldova au subliniat că cobza rămâne o componentă esențială a muzicii tradiționale, fiind utilizată de interpreți de toate vârstele, atât în comunitățile rurale, cât și în cele urbane. Construită local și cântată frecvent împreună cu vioara, cobza contribuie la coeziunea comunitară și sprijină transmiterea tradițiilor muzicale între generații.

Ministerul Culturii a remarcat și creșterea numărului de femei și fete care aleg cobza, aspect ce reflectă avansul către egalitatea de gen și diversitatea în domeniul artistic.

Ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu a evidențiat acest aspect în discursul său: „De mult timp considerat un domeniu aproape exclusiv masculin, cântatul la cobză a trecut printr-o transformare remarcabilă în ultimele decenii. Tot mai multe femei îmbrățișează acest instrument, transformându-l într-un spațiu în care creativitatea înflorește, identitatea se reinventează, iar libertatea artistică descoperă noi orizonturi.”

Recunoașterea de către UNESCO va spori vizibilitatea internațională a cobzei și va întări eforturile continue de conservare. Oficialii din domeniu subliniază că această includere în patrimoniu va stimula interpretarea, educația, cercetarea și dezvoltarea artistică, contribuind totodată la creșterea încrederii practicanților și la recunoașterea cunoștințelor și abilităților specifice legate de acest instrument.

Astfel, cobza devine al cincilea element cultural înscris în patrimoniul comun al României și Moldovei, alăturându-se tradiției primăvăratice Mărțișor, Grupului de Băieți Colindători, Tehnicilor tradiționale de realizare a covorașului din trestie și Artei bluzei cu mânecă brodată (altiță).

Irina Mărică, irina.marica@romania-insider.com
(Sursa foto: Facebook / Ministerul Culturii)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.