Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului cere autorităților române să acționeze împotriva nostalgiei pro-totalitare în creștere

Redacția•28 noiembrie 2025
Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului cere autorităților române să acționeze împotriva nostalgiei pro-totalitare în creștere

Pe scurt

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat un apel public către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, solicitând fermitate în luarea deciziilor pentru a contracara fenomenul tot mai insidios al nostalgiei pro-totalitare, avertizând că această tendință amenință fundamentul valorilor și instituțiilor democratice din România. Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, a subliniat că crimele regimului comunist, represiunile Securității, restricțiile asupra libertăților fundamentale, foametea, frigul și suferința sunt în prezent minimizate și înlocuite cu campanii de rescriere a istoriei și albire a trecutului totalitar. Apelul a fost emis cu ocazia aniversării a 36 de ani de la sfârșitul regimului comunist, descris drept un sistem ilegitim și criminal, al cărui impact a lăsat cicatrici adânci în conștiința colectivă a românilor. Șandru a insistat asupra obligației morale a românilor de a face tot posibilul pentru a preveni repetarea unei astfel de istorii teribile, precizând însă că societatea românească a deviat semnificativ de la această datorie fundamentală. Mai mult, el a atras atenția că momentul actual nu trebuie perceput ca o capitulare sau resemnare, ci ca o asumare a unui adevăr dureros, dar necesar, și a avertizat că societatea asistă pasiv la un asalt furios și coordonat sistematic pentru a rescrie și denatura realitatea istorică recentă, ceea ce reprezintă un pericol existențial pentru memoria și identitatea românească. Institutul reiterează astfel necesitatea de a conștientiza și proteja adevărul istoric împotriva tendințelor de reabilitare a trecutului totalitar care riscă să compromită valorile democratice și să submineze libertățile obținute prin sacrificiu.

Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului cere autorităților române să acționeze împotriva nostalgiei pro-totalitare în creștere

Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului cere autorităților române să combată nostalgia pro-totalitară în creștere

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat un apel public adresat președintelui Nicușor Dan și prim-ministrului Ilie Bolojan, solicitând un „act ferm în luarea deciziilor” pentru a contracara ceea ce definește drept un „fenomen tot mai perfid de nostalgie pro-totalitară”, conform unui raport publicat de G4media.ro. Instituția avertizează că această tendință reprezintă o amenințare fundamentală la adresa valorilor și instituțiilor democratice.

Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, a subliniat în cadrul apelului că „crimele regimului comunist, represiunile Securității, restricțiile asupra libertăților fundamentale, foametea, frigul și suferința sunt, din păcate, în prezent trivializate, fiind înlocuite cu campanii ce încearcă să rescrie istoria și să albească trecutul totalitar.” Aceste declarații au fost parte integrantă a mesajului public înaintat celor mai înalte demnitari ai țării.

Apelul vine într-un moment în care România se pregătește să marcheze 36 de ani de la căderea regimului comunist, un sistem pe care IICCMER îl caracterizează drept „ilegitim și criminal, o dictatură ce, prin atrocitățile sale, a lăsat cicatrici adânci în conștiința colectivă a națiunii.” Șandru a evidențiat o „obligație morală” a românilor de a face tot ce le stă în putință pentru a preveni repetarea acelei istorii tragice, însă a constatat că țara s-a îndepărtat semnificativ de această datorie indispensabilă.

În plus, liderul institutului a insistat că acest moment nu trebuie perceput ca o „capitulare” sau „resemnare”, ci ca o recunoaștere a unei „adevăruri dureroase, dar necesare.”

Șandru a avertizat că societatea românească asistă „pasiv la un atac furios și coordonat sistematic, menit să rescrie și să distorsioneze realitatea istorică recentă.” Această situație, a punctat el, creează un pericol existențial pentru memoria și identitatea colectivă a poporului român.

Institutul a reiterat că atrocitățile comise în perioada comunistă, incluzând activitățile represive ale Securității și limitările grave impuse libertăților fundamentale, alături de foamete, frig și suferință, sunt din ce în ce mai des minimalizate și înlocuite de demersuri care urmăresc să reabiliteze trecutul totalitar.

Această poziție fermă a fost publicată în contextul în care discursul despre comunism și totalitarism capătă nuanțe controversate în spațiul public, iar IICCMER cere autorităților române să adopte măsuri concrete și să manifeste hotărâre în contracararea acestui fenomen, considerat periculos pentru democrația și memoria istorică a țării.

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.