Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Instant Factoring, fintech românesc, obține o finanțare de 30 milioane EUR pentru susținerea IMM-urilor

Redacția06 noiembrie 2025
Instant Factoring, fintech românesc, obține o finanțare de 30 milioane EUR pentru susținerea IMM-urilor

Pe scurt

Instant Factoring, fintech-ul românesc specializat în finanțarea digitală a IMM-urilor, a anunțat participarea sa într-o tranzacție transfrontalieră de securitizare în valoare de până la 30 milioane euro, deschizând astfel o etapă nouă de creștere pentru piața fintech din România și Spania. Tranzacția implică înființarea unui fond de securitizare – Instant Factoring 2025-I în Spania, sub supravegherea CNMV, cu un fond din Luxemburg ca creditor principal, și este operațională din octombrie 2025, cu o finanțare inițială de 7 milioane euro (5 milioane euro pentru România și 2 milioane euro pentru Spania), vizând extinderea progresivă până la 30 milioane euro. Acest pas reprezintă un moment important pe piața românească, fiind prima dată când o instituție financiară nebancară locală ia parte la o structură internațională de securitizare. Cristian Ionescu, CEO și cofondator Instant Factoring, subliniază că acest capital va susține și extinde operațiunile companiei în ambele țări, accelerând dezvoltarea a peste 2.000 de IMM-uri care depind de capitalul de lucru pentru a face față unui mediu economic dinamic. Noua structură de finanțare va permite derularea unor volume anuale suplimentare de factoring de peste 200 milioane euro, în contextul în care piața de factoring din România este estimată să depășească 10 miliarde euro în 2025, iar cea spaniolă a atins 266 miliarde euro. Cu peste 100.000 de tranzacții de finanțare și sprijin pentru 3.000 de companii, Instant Factoring se afirmă ca un lider regional în finanțarea digitală a IMM-urilor, consolidat și printr-un proiect de dezvoltare infrastructurală și extindere a capacității de creditare, susținut din 2024 cu 5 milioane RON de Fondul European de Investiții. Această mișcare strategică poziționează Instant Factoring ca jucător-cheie în facilitarea accesului la capital pentru întreprinderile mici și mijlocii din România și Spania.

Instant Factoring, fintech românesc, obține o finanțare de 30 milioane EUR pentru susținerea IMM-urilor

Instant Factoring, fintech românesc, obține o finanțare de 30 milioane EUR pentru susținerea IMM-urilor

Instant Factoring, companie fintech din România, a anunțat recent implicarea într-o tranzacție transfrontalieră de valori mobiliare, cu o valoare de până la 30 milioane euro. Această mișcare reprezintă, potrivit companiei, „un nou stadiu de dezvoltare atât pentru fintech-ul românesc, cât și pentru piața alternativă de finanțare din România și Spania”.

Un fond de valori mobiliare înființat în Spania

Tranzacția s-a materializat prin înființarea unui fond de titulizare – Instant Factoring 2025-I, Securitization Fund – în Spania, sub supravegherea CNMV (Comisia Națională a Pieței de Valori Mobiliare). Un fond cu sediul în Luxemburg acționează în această structură ca creditor principal. Funcțional de la 8 octombrie 2025, fondul a oferit o finanțare inițială de 7 milioane euro, din care 5 milioane euro sunt alocate pentru România, iar 2 milioane euro pentru Spania, urmând să crească gradual la 30 milioane euro în cadrul aceluiași program.

Potrivit comunicatului oficial, aceasta reprezintă o premieră pe piața românească, fiind prima dată când o instituție financiară nebancară locală participă într-o structură internațională de titulizare – un pas important în dezvoltarea sectorului financiar alternativ autohton.

Comentariul CEO-ului Instant Factoring

Cristian Ionescu, CEO și co-fondator al Instant Factoring, a declarat: „Capitalul obținut prin această structură va consolida și va extinde operațiunile noastre în România și Spania, accelerând creșterea a mii de IMM-uri care depind de capitalul circulant necesar pentru a susține o economie în continuă schimbare.”

Noua structură de finanțare permite fintech-ului românesc să ofere anual peste 200 de milioane euro în volume suplimentare de factoring, facilitând accesul la capital de lucru pentru peste 2.000 de IMM-uri din ambele piețe.

Contextul piețelor de factoring din România și Spania

Piața de factoring din România este estimată să depășească 10 miliarde euro în 2025, demonstrând o cerere crescândă pentru soluții flexibile de finanțare. În paralel, piața spaniolă a atins 266 miliarde euro, conform datelor oficiale din industrie citate de Instant Factoring. Acest cadru consolidat plasează compania românească ca un jucător cheie în accelerarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la capital în ambele țări.

Performanțele Instant Factoring până în prezent

Cu peste 100.000 de tranzacții financiare și sprijinirea a 3.000 de companii, volumul total de finanțări acordate de Instant Factoring a depășit 350 milioane euro, poziționând compania drept lider regional în domeniul finanțării digitale pentru IMM-uri.

În plus, din luna iunie 2024, Instant Factoring beneficiază de o facilitate de finanțare Capacitate Building din partea Fondului European de Investiții (FEI), în valoare de 5 milioane RON, destinată dezvoltării infrastructurii și extinderii capacității de credit.


Această reușită marchează nu doar o etapă de creștere pentru fintech-ul românesc, ci și o deschidere importantă pe plan internațional, consolidând relațiile financiare dintre România și Spania și oferind un impuls considerabil IMM-urilor care au nevoie urgentă de surse flexibile și rapide de finanțare.

Pentru mai multe informații: newsroom@romania-insider.com
Foto: comunicat de presă Instant Factoring

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.