Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Inflația în România se stabilizează sub 10% în luna octombrie

Redacția12 noiembrie 2025
Inflația în România se stabilizează sub 10% în luna octombrie

Pe scurt

Rata anuală a inflației în România a rămas stabilă în octombrie 2025, situându-se la 9,8%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Aceasta reprezintă o creștere ușoară față de luna septembrie, când inflația anuală era de 9,88%. Prețurile bunurilor nealimentare au crescut cu 10,96%, serviciile cu 10,52%, iar produsele alimentare cu 7,57%. Indicele prețurilor de consum pentru octombrie, comparativ cu septembrie 2025, a fost de 100,50%, iar inflația de la începutul anului până în octombrie s-a situat la 9%. Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (HICP), inflația anuală a fost de 8,4%, iar rata medie de creștere a prețurilor pe ultimele 12 luni față de perioada anterioară a fost de 6,2%. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pâine și produse de panificație (+9,5%), fructe proaspete (+22,7%), lapte (+9,4%), cafea (+19,2%), energie electrică (+72,3%), gaze naturale (+3,1%), carburanți (+5%), tutun (+6,7%), transport (+12,4%) și chirii (+8,8%). Scumpirea accentuată a energiei a fost principalul factor ce a alimentat inflația în a doua jumătate a anului. În acest context, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2025, anticipând o rată medie de 8,8%, cu o probabilitate de a depăși 9%, în contrast cu prognoza anterioară de 4,6%. Pentru finalul anului 2026, BNR estimează o inflație în jur de 3%, ușor mai mică decât cea prevăzută anterior. Aceste evoluții subliniază provocările economice cu care se confruntă România legate de controlul prețurilor și impactul major al costurilor energetice asupra inflației generale.

Inflația în România se stabilizează sub 10% în luna octombrie

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în 12 noiembrie 2025, rata anuală a inflației din România a fost de 9,8% în luna octombrie 2025. Aceasta reprezintă o ușoară stabilizare față de rata din luna septembrie, care era de 9,88%. În ceea ce privește structura creșterilor de prețuri, bunurile nealimentare au crescut cu 10,96%, serviciile cu 10,52%, iar produsele alimentare cu 7,57%.

Evoluția inflației în ultimele luni

Indicele prețurilor de consum (IPC) în octombrie 2025, comparativ cu septembrie 2025, a fost de 100,50%, ceea ce indică o creștere moderată lunară a prețurilor. De la începutul acestui an, comparativ cu decembrie 2024, inflația s-a situat la 9%. Pe ultimul an, perioada octombrie 2024 – octombrie 2025, inflația anuală a fost de 9,8%, iar media schimbării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, comparativ cu cele 12 luni anterioare, a fost de 6,6%, conform comunicatului INS.

În același timp, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (HICP) s-a situat în octombrie la 8,4%. Media modificării prețurilor conform HICP pe ultimele 12 luni a fost de 6,2%.

Cele mai mari creșteri de prețuri

Analiza detaliată a creșterilor de prețuri arată că cele mai semnificative scumpiri față de anul trecut au fost înregistrate la:

  • Pâine și produse de panificație: +9,5%
  • Fructe proaspete: +22,7%
  • Lapte: +9,4%
  • Cafea: +19,2%
  • Electricitate: +72,3%
  • Gaz natural: +3,1%
  • Carburanți: +5%
  • Tutun: +6,7%
  • Transport: +12,4%
  • Chirie: +8,8%

Creșterea abruptă a prețurilor la energie, în special la electricitate, a fost principalul factor care a alimentat inflația în a doua jumătate a anului 2025.

Prognoza Băncii Naționale a României

Având în vedere aceste evoluții, Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025. Anterior estimării de 4,6%, BNR anticipează un nivel al inflației în jurul valorii de 8,8%, existând chiar o probabilitate ca această să depășească pragul de 9%.

Pentru anul 2026, banca centrală estimează o temperare a inflației, cu o valoare previzionată la 3% la finele anului, în scădere față de cele 3,4% estimare anterioară.

Implicații și contexte

Stabilizarea inflației sub pragul de 10% în luna octombrie poate reprezenta un semnal pozitiv, însă nivelul ridicat al acesteia continuă să pună presiune asupra puterii de cumpărare a românilor. Majorările importante la alimente, energie și transport rămân provocări pentru bugetele gospodăriilor.

Creșterea prețurilor la electricitate, în special, scoate în evidență vulnerabilitățile economiei românești față de factorii energetici, cu efecte ulterioare asupra costurilor de producție și serviciilor.

BNR continuă să monitorizeze atent trendurile inflației pentru a interveni prompt, astfel încât să mențină stabilitatea prețurilor și să sprijine creșterea economică durabilă.


Articol realizat de Radu Popescu | Sursa foto: Vlad Ispas / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.