Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Indicele producției totale pe piața din România crește cu 4,2% anual în trimestrul III

Redacția•08 decembrie 2025
Indicele producției totale pe piața din România crește cu 4,2% anual în trimestrul III

Pe scurt

Indicele producției pieței totale din România (TMPI), un indicator compozit realizat de Eurostat care combină patru indicatori statistici pe termen scurt ce acoperă majoritatea economiei de piață, a crescut cu 4,2% an/an în trimestrul al treilea al anului 2025, marcând cea mai puternică creștere din ultimele șapte trimestre și dublu față de media de 2,1% înregistrată în Uniunea Europeană. Ajustat sezonier, indicele a crescut pentru al patrulea trimestru consecutiv cu 1,0% față de trimestrul precedent, evoluție susținută de o activitate robustă în construcții și o ușoară îmbunătățire în sectorul industrial. Indicele volumului construcțiilor a înregistrat o creștere impresionantă de 14,1% an/an, contribuind semnificativ la avansul TMPI, probabil ca urmare a modificărilor legislative, în timp ce producția industrială a crescut modest cu 1,1% în condiții de stagnare pe parcursul ultimului an, iar vânzările din retail au scăzut cu 2,3% în contextul măsurilor de austeritate, după o perioadă lungă de expansiune. Deși evoluția TMPI reflectă destul de bine dinamica Produsului Intern Brut trimestrial (PIB), există diferențe metodologice, inclusiv limitările acoperirii TMPI, care nu includ agricultura, serviciile financiare și cele publice sau aproape-publice. Calculat în prețurile anului precedent, PIB-ul României a crescut cu 1,6% an/an, cea mai puternică rată în ultimul an, sectorul construcțiilor adăugând 0,8 puncte procentuale la această creștere datorită unui avans de 12,1% în valoarea adăugată, în timp ce agricultura a contribuit cu 0,5 puncte procentuale după o majorare de 9,2%, iar industria, în pofida unor niveluri tradițional scăzute, a urcat cu 1,1%, adăugând 0,2 puncte la creșterea anuală a PIB-ului. Această evoluție subliniază o redresare solidă și complexă a economiei românești, evidențiind importanța sectoarelor construcții și agricultură, precum și provocările din retail și producția industrială, aspecte esențiale pentru investitori și factorii decizionali interesați de dinamica economică națională.

Indicele producției totale pe piața din România crește cu 4,2% anual în trimestrul III

Indicele producției totale pe piață din România a crescut cu 4,2% anual în trimestrul al III-lea

Indicele producției totale pe piață (TMPI) din România, un indicator compozit realizat de Eurostat, care reunește patru statistici economice pe termen scurt ce acoperă majoritatea sectoarelor economice de piață, a înregistrat o creștere de 4,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent în trimestrul al III-lea al anului 2025. Aceasta reprezintă cea mai accentuată creștere din ultimele șapte trimestre, fiind de asemenea dublu față de avansul mediu de 2,1% raportat în Uniunea Europeană. În trimestrul anterior, creșterea anuală fusese modestă, de doar 0,3%.

După ajustarea sezonieră, indicele a crescut pentru a patra perioadă consecutivă, înregistrând o creștere trimestrială de 1,0%. Această evoluție pozitivă se datorează în principal activității viguroase din sectorul construcțiilor și unei ușoare ameliorări în industria prelucrătoare.

Ce reprezintă indicele TMPI?

Indicele total al producției pe piață reflectă performanța economică agregată a patru componente principale: producția industrială, construcțiile, serviciile și volumul comerțului. Totuși, acest indicator nu include sectoarele agriculturii, serviciilor financiare, precum și serviciile publice și cele aproape-publice.

Mulți analiști consideră că dinamica puternică a construcțiilor din trimestrul al III-lea, care a crescut cu 14,1% față de aceeași perioadă a anului anterior, este un factor determinant pentru această creștere robustă a TMPI. Această creștere poate fi legată de schimbările legislative recente care au stimulat activitatea în domeniul construcțiilor. Pe de altă parte, producția din industria prelucrătoare s-a majorat doar cu 1,1%, menținând un ritm stabil după o perioadă de stagnare. Vânzările din comerțul cu amănuntul s-au contractat ușor, cu un declin de 2,3%, reflectând efectele măsurilor de austeritate aplicate după o perioadă îndelungată de expansiune a consumului.

Legătura dintre TMPI și PIB

Eurostat subliniază că evoluțiile TMPI și ale produsului intern brut trimestrial (PIB) sunt relativ corelate, dar există diferențe ce devin tot mai evidente cu cât ne îndepărtăm mai mult de anul de referință. Aceste discrepanțe provin atât din acoperirea limitată a TMPI, cât și din diferențele metodologice între cei doi indicatori.

Referindu-ne la datele PIB aferente trimestrului trei, calculate prin metodologia prețurilor anului precedent (PYP) compatibilă cu TMPI, România a înregistrat o creștere anuală de 1,6% – cea mai ridicată din ultimul an. Oferta detaliată a PIB-ului arată că valoarea adăugată generată de sectorul construcțiilor a urcat cu 12,1% față de trimestrul similar din anul anterior, contribuind cu 0,8 puncte procentuale la creșterea totală.

De asemenea, agricultura a adus un aport de 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB-ului, după ce valoarea adăugată în acest sector a crescut cu 9,2% pe parcursul trimestrului. Industria, în ciuda nivelurilor relativ scăzute istorice, a avut o evoluție pozitivă de 1,1% în trimestrul al III-lea 2025, contribuind cu 0,2 puncte procentuale la creșterea anuală a PIB-ului.

Perspective economice

Rezultatele solide din construcții indică o posibilă adaptare rapidă a sectorului la noile reglementări și o revitalizare a activității ce ar putea sprijini în continuare creșterea economică. Modesta evoluție pozitivă din industrie și scăderea consumului reflectată în vânzările comerciale sugerează totuși că mediul economic mai larg rămâne unul cu provocări, influențat de măsurile de austeritate și de contextul internațional.

În concluzie, creșterea indicelui TMPI la un ritm dublu față de media europeană în trimestrul al III-lea confirmă tendințele pozitive din anumite sectoare-cheie ale economiei românești și oferă un semnal optimist pentru dezvoltarea viitoare.

Contact: iulian@romania-insider.com

Foto: Natanael Alfredo/Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.