Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Indicele PMI al industriei manufacturiere din România scade semnificativ în noiembrie

Redacția•06 decembrie 2025
Indicele PMI al industriei manufacturiere din România scade semnificativ în noiembrie

Pe scurt

Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România a înregistrat o scădere suplimentară în noiembrie, coborând la 47,2 de la 47,6 în octombrie, indicând că tendința descendentă începută în luna precedentă continuă. Atât sub-indicatorul producției, cât și comenzile noi au înregistrat deteriorări marginale față de octombrie și semnificative comparativ cu septembrie, când indicele se apropia de pragul neutru de 50 de puncte. Singurul element pozitiv al indicelui PMI rămâne timpul de livrare al furnizorilor, deși acesta pare corelat invers cu dinamica comenzilor și producției, ceea ce îi reduce valoarea predictivă. În ceea ce privește indicele producției industriale, acesta a rămas relativ stabil pe parcursul ultimului an, înregistrând o scădere moderată anuală de -0,7%, deși dinamica anuală a arătat o îmbunătățire față de deteriorările mai accentuate din anii anteriori. În trimestrul al treilea, producția industrială a crescut cu 0,9% față de anul precedent, în linie cu ușoara îmbunătățire a indicelui PMI manufacturier. Potrivit cercetărilor Erste Group, dacă tendințele actuale se mențin, anul 2025 ar putea marca a treia scădere anuală consecutivă a producției industriale. Totuși, investițiile semnificative în securitate din partea UE și stimulentele fiscale germane pentru infrastructură și apărare sunt așteptate să sprijine producția industrială europeană, iar cererea externă rămâne esențială pentru producătorii locali, existând speranțe pentru o posibilă redresare a producției industriale în anul următor. Această evoluție subliniază provocările și oportunitățile din sectorul manufacturier românesc în contextul economic regional și global.

Indicele PMI al industriei manufacturiere din România scade semnificativ în noiembrie

Indicele PMI din sectorul industrial al României scade și mai mult în noiembrie

Indicele BCR România Manufacturing PMI a continuat să coboare în noiembrie, ajungând la 47,2, față de 47,6 în luna octombrie, confirmând astfel că trendul descendent început luna trecută se menține. Atât subindicele privind producția, cât și cel aferent noilor comenzi s-au deteriorat ușor față de octombrie și mult mai semnificativ față de septembrie, perioadă în care indicele se apropia de pragul neutru de 50 de puncte.

Unic aspect pozitiv în cadrul indicelui PMI rămân timpii de livrare ai furnizorilor, însă această componentă pare să fie invers corelată, atât empiric, cât și fundamental, cu dinamica comenzilor noi și a producției, ceea ce reduce valoarea sa predictivă pentru evoluția sectorului.

În ceea ce privește indicele producției industriale, acesta a rămas în linii mari stabil în ultimele 12 luni, marcat de o scădere moderată anuală de -0,7%, în comparație cu perioada similară precedentă, când înregistrase o retragere mai accentuată. Totuși, evoluția anuală pentru intervalul mobil de 12 luni indică o ameliorare față de ritmurile mai abrupte de scădere înregistrate în anii anteriori.

Doar în al treilea trimestru din 2024 s-a consemnat o creștere a producției industriale cu 0,9% anual, în paralel cu o ușoară ameliorare a valorilor indicelui Manufacturing PMI. Cu toate acestea, conform cercetărilor Erste Group, dacă actualele tendințe negative persistă, anul 2025 ar putea reprezenta cel de-al treilea an consecutiv de declin al producției industriale românești.

Privind spre viitor, analiștii grupului austriac estimează că investițiile semnificative preconizate la nivelul Uniunii Europene în domeniul securității, împreună cu pachetul de stimulente fiscale destinat infrastructurii și apărării din Germania, vor impulsiona producția industrială europeană. Pentru producătorii autohtoni, cererea externă rămâne un factor esențial, iar perspectivele indică un posibil salt al producției industriale în anul următor.

Această evoluție este importantă pentru economiştii şi decidenţii din sectorul industrial românesc, oferind o imagine clară asupra provocărilor și oportunităților la orizont. Monitorizarea atentă a indicelui PMI și a produsului intern brut industrial va fi esențială pentru adaptarea strategiilor de producție și export ale companiilor din România.

Foto: Lovelyday12 / Dreamstime.com
Autor: Iulian / Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.