Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Indicele de încredere macroeconomică CFA din România scade la un nivel istoric în octombrie

Redacția•25 noiembrie 2025
Indicele de încredere macroeconomică CFA din România scade la un nivel istoric în octombrie

Pe scurt

Indicele de încredere macroeconomică al României, realizat de asociația analiștilor CFA Society, a înregistrat în octombrie o scădere abruptă cu 7,3 puncte, ajungând la un nivel istoric scăzut de 30,2 puncte, în condițiile în care situația actuală (32,3 puncte) este doar ușor mai favorabilă decât așteptările (29,2 puncte). Această scădere radicală reflectă pesimismul analiștilor privind evoluția economică, care anticipează un avans modest al economiei naționale de doar 0,6% pentru 2024, în scădere față de estimarea precedentă de 0,8%, și nu se așteaptă ca creșterea să depășească 1% în 2026. Proiecțiile indică o potențială contracție trimestrială de 3% în ultimul trimestru al anului 2025, deși momentan aceasta nu pare confirmată, chiar dacă există semne evidente de scădere a sentimentului consumatorilor și restrângere a cheltuielilor publice. Deși perspectivele fiscale pentru anul următor par mai rigide, cu un deficit bugetar estimat la 3% din PIB, față de 1,7% anul acesta, Fondul de Redresare și Reziliență al UE în valoare de 10 miliarde de euro (aproximativ 2,5% din PIB), constând majoritar în granturi, oferă o rază de optimism. Prognoza Comisiei Europene previzionează o creștere economică de 1,1% în 2026 și un deficit public de 6,2%, cifre ceva mai optimiste decât cele ale analiștilor CFA. În ceea ce privește execuția bugetară, se anticipează că deficitul pentru 2024 va fi de 8,3% din PIB, ușor sub estimarea precedentă, iar pentru 2026 deficitul va avea o ușoară creștere la 7%, depășind ținta oficială de 6-6,5%. Incertitudinile legislative legate de bugetul pe 2026, inclusiv decizia Curții Constituționale privind majorările de taxe, alimentează scepticismul analiștilor, reflectând o istorie problematică a politicilor bugetare. Inflatia estimată pentru următoarele 12 luni rămâne ridicată, la 6,25%, aproape nemodificată față de 7,18% din septembrie, deși se așteaptă o corecție puternică în a doua parte a anului 2026, ca urmare a diminuării efectelor temporare ale majorării TVA și prețurilor la energie. Astfel, indicele CFA evidențiază o imagine economică fragilă și o încredere redusă în perspectivele de creștere ale României, ceea ce necesită o atenție sporită asupra politicilor fiscale și economice pentru a stimula un avans sustenabil.

Indicele de încredere macroeconomică CFA din România scade la un nivel istoric în octombrie

Indicele de încredere macroeconomică CFA al României scade la un nivel istoric în octombrie

Indicele de încredere macroeconomică realizat de Asociația CFA România, bazat pe un sondaj în rândul membrilor săi, a înregistrat o scădere abruptă, coborând cu 7,3 puncte, până la 30,2 puncte. Valorile aferente condițiilor actuale, de 32,3 puncte, sunt doar ușor superioare așteptărilor, care au atins un nivel de 29,2 puncte. Această evoluție semnalează un prag minim istoric pentru percepția actuală a economiei, menținându-se, în același timp, o stare de pesimism comparabilă cu perioadele tensionate din ultimii ani – printre care noiembrie 2024, când au fost anulate alegerile prezidențiale, mai 2025, înaintea scrutinului prezidențial repetat, și iunie 2025, în așteptarea primului pachet de reforme adoptat de coaliția de guvernare.

Perspective sumbră asupra economiei românești

Analiștii CFA estimează o creștere modestă a economiei naționale de doar 0,6% pentru acest an, o revizuire în scădere față de 0,8% raportat în septembrie, și nu anticipează ca avansul economic să depășească 1% în 2026. Previziunile pentru anul viitor includ o contracție trimestrială trimestrială trimestrială de 3,0% în ultimul trimestru al anului 2025, deși până acum nu există dovezi clare că acest lucru s-ar fi materializat. Totuși, scăderea încrederii în consumul intern și o atitudine mai precaută în cheltuielile publice indică o economisire mai accentuată.

Deși proiecțiile CFA pentru acest an arată un pronostic pesimist, există factori care pot tempera această perspectivă, cum ar fi schimbarea semnificativă a politicii fiscale în 2026, când deficitul bugetar este programat să crească la 3% din PIB, comparativ cu 1,7% în 2025, și așteptările rezervate din sectorul privat care accentuează incertitudinile privind expansiunea economică. Însă, cele aproximativ 10 miliarde de euro (echivalentul a 2,5% din PIB), reprezentate de fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în ultimul an, majoritatea sub formă de granturi, adaugă un element de optimism în ecuația generală.

Sinteza previziunilor Comisiei Europene versus CFA România

În cea mai recentă prognoză de toamnă, Comisia Europeană a confirmat că economia României va înregistra o creștere moderată de 1,1% în 2026, după o creștere estimată de 0,7% pentru anul 2025. Cu toate acestea, deficitul bugetar preconizat de Comisie pentru anul următor este de 6,2% din PIB, cu mult mai optimist decât estimările CFA care indică un deficit semnificativ mai ridicat.

În ceea ce privește execuția bugetului public, analiștii CFA anticipează că guvernul va reuși să respecte ținta deficitului ajustată în mod repetat și să încheie anul 2025 cu un decalaj de 8,3% din PIB, sub raportarea anterioară de 8,6%. Pentru 2026 se prevede un deficit de aproximativ 7%, ușor mai mare față de ținta oficială de 6% - 6,5% planificată în prezent de către executiv.

Un factor important de urmărit este faptul că principiile fundamentale pentru bugetul anului 2026 încă nu au fost adoptate, acestea urmând să fie analizate în 10 decembrie de Curtea Constituțională, care trebuie să aprobe o serie de majorări fiscale și prevederi bugetare. Acest aspect amplifică scepticismul analiștilor, susținut de experiențele trecute în materie de politici bugetare.

Inflația și perspectivele pe termen scurt

Rata inflației estimate de analiștii CFA pentru următoarele 12 luni rămâne în jur de 6,25%, o valoare care nu reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de nivelul de 7,18% înregistrat în sondajul anterior din septembrie. Aceasta se explică prin faptul că inflația generală este așteptată să scadă brusc în perioada august-decembrie 2026, odată ce efectele tranzitorii ale majorărilor TVA și ale tarifelor la energia electrică vor dispărea.

În concluzie, indicele de încredere macroeconomică CFA reflectă o atmosferă tensionată și un optimism temperat cu greu de contextul economic și politic actual din România. Cu toate acestea, fondurile europene nerambursabile și potențialele ajustări fiscale din anii următori pot aduce o breșă de lumină în perspectiva unui ritm de creștere modest, dar stabil.

Foto: Lovelyday12/Dreamstime.com
julian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.