Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Închidere expoziției Scara Umană la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 și lansarea catalogului oficial al României

Redacția25 noiembrie 2025
Închidere expoziției Scara Umană la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 și lansarea catalogului oficial al României

Pe scurt

România și-a încheiat participarea la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 prin expoziția „Human Scale”, găzduită în Pavilionul României de la Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică, marcând unul dintre cele mai reprezentative proiecte ale ediției record a evenimentului care a atras 298.000 de vizitatori și peste 17.500 de profesioniști în primele zile, cu un public echilibrat internațional și italian, ceea ce subliniază interesul global pentru arhitectură contemporană. Pe lângă închiderea expoziției, a fost lansat catalogul oficial „Human Scale”, care reunește lucrările, textele conceptuale și cercetările realizate de artistul Vlad Nancă, studioul de arhitectură Muromuro și curatorul Cosmina Goagea, evidențiind desenele arhitecturale ca instrumente critice și arhive ale schimbărilor sociale, cu un accent special pe reprezentarea simbolică a omului în planurile arhitecturale și hărțile istorice ale secolului XX. Expoziția, desfășurată în două spații complementare, a fost mai mult decât un simplu eveniment vizual, extinzându-se pe parcursul anului 2025 prin ateliere, conferințe și evenimente culturale desfășurate în România, implicând studenți, profesioniști și publicul larg în discuții despre rolul uman în arhitectură și societate. Lansarea oficială a catalogului în București, programată pentru 10 decembrie la Uniunea Arhitecților din România, precum și disponibilitatea acestuia prin Editura IDEA, completează și consolidează impactul acestui proiect remarcabil, reflectând o abordare profundă și inovatoare în dialogul arhitectural internațional.

Închidere expoziției Scara Umană la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 și lansarea catalogului oficial al României

România și-a finalizat participarea la ediția din 2025 a Bienalei de Arhitectură de la Veneția prin încheierea expoziției „Scara Umană”, desfășurată în Pavilionul României din cadrul Giardini della Biennale, dar și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică. Totodată, catalogul oficial al proiectului a fost pus la dispoziția publicului larg, marcând un moment important al acestei participări.

Această ediție a Bienalei a fost una de referință, doborând mai multe recorduri. Organizatorii au raportat vânzarea a 298.000 de bilete și prezența a 17.584 de vizitatori profesioniști în doar primele zile, reprezentând cea mai mare audiență din istoria evenimentului. Conform datelor oficiale incluse într-un comunicat de presă, numărul vizitatorilor s-a împărțit în mod echitabil între publicul internațional și cel italian – fiecare categorie reprezentând 50%. De asemenea, tinerii sub 26 de ani au constituit un segment considerabil, ajungând la 28% din total, adică peste 84.000 de participanți.

În paralel cu finalul expoziției, catalogul oficial „Scara Umană” a fost dezvăluit publicului. Lansarea inițială a avut loc la Veneția pe 20 noiembrie, iar publicul bucureștean îl va putea vedea oficial pe 10 decembrie, în cadrul unui eveniment organizat de Uniunea Arhitecților din România. Catalogul este disponibil și prin intermediul editurii IDEA Publishing, facilitând astfel accesul larg la conținutul acestuia.

Catalogul conține o documentare amplă a expoziției, redă lucrările expuse în ambele spații și include texte semnate de autorii și curatorul proiectului, care explică cadrul conceptual și temele de cercetare abordate.

Expoziția „Scara Umană” a fost creată în colaborare de artistul Vlad Nancă, studioul de arhitectură Muromuro și curatorul Cosmina Goagea. Proiectul a avut ca punct central explorarea desenului arhitectural nu doar ca instrument critic, ci și ca arhivă a schimbărilor sociale. Accentul a fost pus pe figura „omului ca simbol”, un element regăsit în planurile arhitecturale și hărțile istorice din secolul XX. Din această perspectivă, expoziția a fost structurată în două spații complementare: o instalație vizuală situată în Pavilionul României și o prezentare de arhivă cu accent pe cercetare, găzduită în Noua Galerie.

Pe parcursul anului 2025, „Scara Umană” a depășit granițele Veneției, fiind prezentă printr-o serie de ateliere, conferințe și evenimente culturale organizate în România. Prin aceste activități, proiectul a implicat un public larg – de la studenți și profesioniști din universități, la participanți la festivaluri și platforme dedicate domeniului arhitecturii.

Astfel, participarea României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 a reușit să aducă în prim-plan nu doar talentul și viziunea creativă a echipei implicate, ci și să stimuleze o reflecție profundă asupra relației dintre arhitectură și dimensiunea umană a spațiului construit.


Pentru mai multe detalii, contact: irina.marica@romania-insider.com
Foto: comunicat de presă

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.