Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Începe construcția Green Court D, Globalworth extinde complexul de birouri din București

Redacția•06 decembrie 2025
Începe construcția Green Court D, Globalworth extinde complexul de birouri din București

Pe scurt

Globalworth, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România, a demarat construcția clădirii Green Court D, a patra clădire din complexul de birouri Green Court situat în zona Aurel Vlaicu din București, proiect ce se va finaliza în 2027 și se află în prezent în faza preliminară ce include lucrări de închidere și săpături pentru structura subsolului. Noul imobil va oferi aproximativ 16.500 de metri pătrați de spațiu de birouri modern, dispus pe parter și 11 niveluri superioare, susținut de trei niveluri de parcare subterană, fiind conceput ca fiind cea mai avansată și eficientă energetic clădire din portofoliul Globalworth până în prezent, cu un grad de preînchiriere deja de 30%. Pentru a atinge aceste standarde, clădirea va integra tehnologii de înaltă performanță, precum un sistem geotermal cu 19 sonde forate până la 125 de metri, pompe de căldură, chillere răcite cu aer cu sistem Free-Cooling și agent frigorific R1234ze cu impact redus, precum și unități de tratare a aerului dotate cu recuperare avansată a căldurii și umidității. De asemenea, Green Court D va dispune de un sistem fotovoltaic de 168 kWp, cel mai puternic din portofoliul Globalworth, iluminat complet LED, ventiloconvectoare cu motoare EC și un sistem performant de supraveghere video bazat pe analiză video. Clădirea țintește obținerea certificărilor LEED Platinum, cea mai înaltă distincție în domeniul clădirilor verzi, precum și certificări WELL Health & Safety și Access4you, reflectând angajamentul față de sustenabilitate, sănătate și accesibilitate. În prima jumătate a anului 2025, Globalworth România a investit aproximativ 20 milioane de euro pentru modernizarea portofoliului său existent, vizând creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor și îmbunătățirea confortului pentru chiriași, consolidându-și astfel poziția de lider în piața spațiilor de birouri eco-friendly din București.

Începe construcția Green Court D, Globalworth extinde complexul de birouri din București

Globalworth, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România, a demarat lucrările la Green Court D, cea de-a patra clădire din complexul de birouri Green Court situat în zona Aurel Vlaicu din București. Proiectul, așteptat să fie finalizat în anul 2027, se află în această fază în stadiul preliminar, cu lucrări de împrejmuire și săpături pentru structura subterană a clădirii, conform comunicatului emis de companie.

Noul imobil va oferi circa 16.500 de metri pătrați de spații de birouri moderne, distribuite pe parter și 11 etaje superioare, susținute de trei niveluri subterane de parcare. Această extindere reprezintă un pas important în consolidarea portofoliului office al Globalworth în capitala țării.

Tehnologie și eficiență energetică de ultimă generație

Globalworth susține că Green Court D va fi până acum cea mai avansată tehnologic și mai prietenoasă cu mediul clădire pe care o dezvoltă. Proiectul se bucură deja de un nivel de pre-înscrieri de 30% din suprafața disponibilă, un semn clar al interesului ridicat din partea potențialilor chiriași.

Printre soluțiile performante integrate în noua clădire se numără un sistem geotermal complex, cu 19 sonde forate la adâncimea de 125 metri, pompe de căldură și chillere aer-răcit echipate cu tehnologie Free-Cooling, utilizând refrigerantul cu impact redus asupra mediului R1234ze. De asemenea, instalațiile de tratare a aerului includ unități cu recuperare avansată de căldură și umiditate, menite să optimizeze confortul termic și să reducă consumul energetic.

Surse regenerabile și sustenabilitate certificată

O altă caracteristică notabilă este sistemul fotovoltaic de 168 kWp – cea mai puternică instalație de acest gen din portofoliul Globalworth – care va contribui semnificativ la generarea de energie verde pentru clădire. Întregul iluminat va fi realizat exclusiv cu tehnologie LED eficientă, iar sistemele de ventilare vor folosi ventiloconvectoare cu motoare EC energetice.

Pentru siguranța și gestionarea eficientă a clădirii, se va implementa un sistem de supraveghere video cu analiză inteligentă, care să asigure monitorizarea continuă și preventivă a spațiilor.

Green Court D vizează obținerea certificării LEED Platinum, cea mai înaltă distincție pentru clădirile verzi la nivel global. În plus, clădirea va urmări să primească certificările WELL Health & Safety, care atestă un mediu interior sănătos și sigur, și Access4you, care garantează accesibilitatea sporită pentru toate categoriile de utilizatori.

Investiții în sustenabilitate și modernizare

Pe lângă noile proiecte, în prima jumătate a anului 2025, Globalworth România a investit aproximativ 20 de milioane de euro pentru modernizarea și eficientizarea clădirilor din portofoliu. Aceste investiții au vizat reducerea emisiilor de carbon, creșterea eficienței energetice și îmbunătățirea confortului pentru chiriași.

Extinderea Green Court confirmă angajamentul companiei față de dezvoltarea unui mediu de lucru modern, sustenabil și adaptat nevoilor viitorului, în cea mai dinamică zonă de birouri a Bucureștiului.

Pentru mai multe detalii și actualizări despre proiect, puteți contacta Irina Marica la irina.marica@romania-insider.com.

Foto: comunicat de presă Globalworth

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.