Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Inaugurare nouă secțiune de 14 km pe autostrada A7 Moldova din România

Redacția•28 noiembrie 2025
Inaugurare nouă secțiune de 14 km pe autostrada A7 Moldova din România

Pe scurt

Sectiunea Lot 3 Pietroasele–Buzău a autostrăzii A7 Moldova din România, cu o lungime de 13,9 km, a fost inaugurată pe 27 noiembrie 2024, reprezentând o etapă importantă în conectarea regiunilor istorice Muntenia și Moldova prin infrastructură rutieră modernă. Această nouă porțiune a autostrăzii permite circulația de la București până la Focșani pe o distanță de 210 km, iar autoritățile, prin ministrul transporturilor Ciprian Șerban, intenționează să extindă autostrada până în apropierea orașului Adjud până la sfârșitul anului. Lucrările, realizate de asociația Nurol Inșaat Ve Ticaret Anonim Șirketi – Makyol Inșaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Șirketi, au început în martie 2024, cu un termen de execuție de 20 de luni și o valoare contractuală de peste 1 miliard de lei, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Fostul ministru al transporturilor Sorin Grindeanu a remarcat că lotul ar fi putut fi deschis cu un an înainte, dacă instituțiile responsabile ar fi fost mai eficiente, subliniind importanța segmentului pentru municipiul Buzău. De asemenea, Marcel Ciolacu, fost premier și candidat la președinția Consiliului Județean Buzău, a participat la eveniment, evidențiind investițiile de 120 miliarde de lei realizate în infrastructură, deși analiști independenți indică faptul că doar o treime din aceste fonduri au fost alocate efectiv investițiilor, restul fiind folosit pentru majorările salariale și subvenții în sectorul public. Cu Lot 1 deschis încă din decembrie 2024, autostrada A7 Moldova se întinde pe aproximativ 320 km, având un rol esențial în dezvoltarea regională și îmbunătățirea siguranței rutiere, mai ales în condițiile iernii care se apropie. Această inaugurare consolidează progresul semnificativ în infrastructura de transport a României, oferind șoferilor o rută rapidă și sigură între sud și est, susținând astfel creșterea economică și mobilitatea în zonele traversate.

Inaugurare nouă secțiune de 14 km pe autostrada A7 Moldova din România

A fost inaugurat un nou segment de 14 km din Autostrada A7 Moldova

Pe data de joi, 27 noiembrie 2025, a fost deschis oficial traficului lotul 3 al autostrăzii A7 Moldova, tronsonul Pietroasele–Buzău, având o lungime de 13,9 kilometri. Această autostradă, care face legătura între regiunile istorice Muntenia și Moldova, conectează sudul și estul României, facilitând deplasarea rapidă între aceste zone.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a subliniat importanța acestei noi porțiuni pentru rețeaua rutieră națională: „Deschidem încă 13 kilometri ai Autostrăzii Moldovei, pe lotul Pietroasele–Buzău. Astfel, vom putea circula de la București până la Focșani pe o distanță de 210 kilometri. După consultările purtate cu constructorul, ne propunem să deschidem și până în zona Adjudului până la finalul acestui an.”

La eveniment a fost prezent și fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a remarcat că inaugurarea acestui segment putea avea loc încă din anul precedent. „Această deschidere ar fi fost posibilă cu un an în urmă dacă Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor și celelalte instituții ar fi fost mai eficiente. Totuși, țin să felicit constructorii, care au finalizat lucrarea înainte de termen,” a spus Grindeanu. El a mai adăugat că această porțiune este deosebit de importantă pentru municipiul Buzău, potrivit sursei Agerpres.

Contractul pentru realizarea lucrărilor a fost atribuit asocierii Nurol İnşaat Ve Ticaret Anonim Şirketi – Makyol İnşaat Sanayi Turizm Ve Ticaret Anonim Şirketi și a demarat la 1 martie 2024, cu un termen planificat de execuție de 20 de luni. Valoarea contractului depășește 1 miliard de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

De asemenea, la ceremonie a participat și Marcel Ciolacu, fost prim-ministru și candidat pentru președinția Consiliului Județean Buzău. În contextul în care a fost criticat pentru deficitul bugetar ajuns la 9,3% din PIB în timpul mandatului său, Ciolacu a afirmat că investițiile în infrastructură au fost prioritare. „Am investit 120 miliarde de lei. Știm cu toții comentariile, bune și mai ales rele. Le răspund celor care mă critică printr-un singur lucru: să vină să vadă această autostradă, să circule pe ea, mai ales că urmează iarna – iar în sezonul rece, autostrada este cea mai sigură variantă de circulație,” a declarat oficialul.

Totuși, analize independente indică faptul că doar aproximativ o treime din suma investită a fost alocată în realitate pentru proiecte de infrastructură, restul fiind folosit pentru creșteri salariale în sectorul public sau pentru subvenții.

Primul lot al Autostrăzii Moldovei a fost inaugurat în decembrie 2024, iar autostrada A7 în ansamblu are o lungime de aproximativ 320 km, reprezentând o importantă arteră rutieră pentru conexiunile Est-Vest din România.

Foto: captura video de pe pagina de Facebook a lui Sorin Grindeanu
Contact autor: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.