Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

În al doilea mandat Trump, lumea s-a mutat de la moralitate la pragmatism, declarat pentru Politico

Redacția•23 decembrie 2025
În al doilea mandat Trump, lumea s-a mutat de la moralitate la pragmatism, declarat pentru Politico

Pe scurt

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu amplu pentru Politico Europe că al doilea mandat al lui Donald Trump a marcat o schimbare semnificativă în scena internațională, de la o abordare morală către una pragmatică și economică. Dan, perceput ca un politician moderat, a subliniat că administrația Trump a adoptat o poziție mai dură față de Europa, reducând ajutorul financiar și militar pentru Ucraina, impunând tarife Uniunii Europene și criticând liderii europeni pentru slăbiciunile lor. De asemenea, Trump a susținut pozițiile anti-migrație ale unor lideri prietenoși, precum Viktor Orban și Giorgia Meloni, forțând astfel adaptarea celorlalți lideri europeni. România a fost criticată dur pentru anularea alegerilor prezidențiale de aliați ai lui Trump, precum vicepreședintele JD Vance, însă Nicușor Dan a atras atenția că, deși exprimarea opiniilor este legitimă, intervențiile prin finanțarea mass-mediei interne de către SUA—asemănător tacticilor rusești—ar reprezenta o problemă serioasă. Interviul relevă amploarea afectării alianței transatlantice sub influența lui Trump, care a pus în pericol aspecte fundamentale ale acestei colaborări și chiar a restabilit relațiile cu liderul rus Vladimir Putin. Totuși, președintele român consideră că SUA și Europa rămân aliați naturali, aflându-se într-o perioadă de tranziție în care este necesară o mai bună înțelegere reciprocă. Deși împărtășește parțial opinia că Uniunea Europeană poate fi lentoare în luarea deciziilor, Dan apreciază că, în final, UE a adoptat deciziile esențiale. În ceea ce privește războiul din Ucraina, acesta a declarat că finalul conflictului este încă departe și a avertizat împotriva oricărui acord care ar recompensa agresorul, afirmând că decizia pentru pace aparține exclusiv ucrainenilor, care suportă un nivel imens de suferință. În interviu, Dan a minimalizat amenințarea unor incursiuni rusești, dar a recunoscut și eșecurile societății românești, invocând corupția endemică și rețelele de interese care functionează în detrimentul binelui public. De asemenea, el a admis că statul român nu a făcut suficient pentru a explica populației motivul anulării alegerilor prezidențiale din anul precedent, subliniind necesitatea unei comunicări mai clare și a transparenței. Acest interviu reflectă complexitatea relațiilor transatlantice actuale și provocările cu care se confruntă atât România, cât și Europa în contextul geopolitic marcat de pragmatism, conflicte și presiuni politice multiple.

În al doilea mandat Trump, lumea s-a mutat de la moralitate la pragmatism, declarat pentru Politico

Lumea s-a mutat de la moralitate către pragmatism în al doilea mandat Trump, spune președintele României pentru Politico

Într-un interviu amplu acordat publicației Politico Europe, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că al doilea mandat al lui Donald Trump a marcat o schimbare semnificativă pe scena internațională, de la o abordare morală către una dominată de pragmatism. Dan, văzut de publicație ca un politician moderat, a explicat că „am trecut de la un mod de acțiune - într-un anumit sens - moral, la o manieră mult mai pragmatică și economică de a face lucrurile”.

Atitudinea dură a lui Trump față de Europa este bine cunoscută. Administrația sa a redus drastic ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei, a impus tarife împotriva Uniunii Europene și a criticat liderii europeni pentru ce a considerat a fi o poziție „slabă”. Mai mult, Donald Trump a încurajat pozițiile anti-migrație ale unor lideri prietenoși, precum Viktor Orban din Ungaria și Giorgia Meloni din Italia, determinând astfel o adaptare a altor lideri europeni.

România a fost puternic criticată pentru anularea alegerilor prezidențiale, fiind vizată direct de aliați ai lui Trump, precum vicepreședintele JD Vance. „A exprima opinii este un lucru, dar dacă SUA ar începe să influențeze politica europeană prin finanțarea mass-mediei interne, așa cum fac rușii, asta ar reprezenta o problemă reală”, a punctat Nicușor Dan pentru Politico Europe.

Această poziție sinceră a președintelui român relevă amploarea prejudiciului creat în alianța transatlantică în ultimul an. Potrivit publicației, Trump a generat incertitudini în toate aspectele colaborării occidentale, chiar și continuând dialogul cu liderul rus Vladimir Putin, în ciuda tensiunilor majore.

Cu toate acestea, Dan subliniază că Statele Unite și Europa rămân aliați naturali, iar în prezent se află într-o perioadă de tranziție în care „trebuie să ne înțelegem mai bine reciproc”. Președintele român recunoaște, într-o oarecare măsură, punctul lui Trump privind lentoarea decizională a Europei, dar adaugă că „chiar și o Uniune Europeană fragmentată a reușit în cele din urmă să ia decizia importantă”.

Referitor la conflictul din Ucraina, Dan estimează că sfârșitul războiului este încă departe. „Orice pace în care agresorul ar fi într-un fel recompensat nu este benefică pentru Europa și pentru securitatea viitoare a lumii”, a declarat el. Totodată, a subliniat că decizia de a accepta pacea revine exclusiv ucrainenilor, menționând că „ei suferă atât de mult, încât nu-i putem învinovăți pentru orice alegere pe care o vor face”.

În cadrul aceluiași interviu, președintele a diminuat riscul unor incursiuni rusești pe teritoriul României, oferind o perspectivă mai optimistă asupra securității naționale. De asemenea, Politico Europe a adus în discuție documentarul Recorder legat de sistemul de justiție și l-a provocat pe Dan să comenteze.

„Pe marile probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea multe”, a recunoscut el. „Oamenii de la vârf acționează adesea pentru rețele restrânse de interese, și nu pentru binele public”, a mai precizat președintele.

În final, Nicușor Dan a recunoscut că statul român nu a reușit încă să explice pe deplin alegătorilor motivele care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, un punct sensibil care continuă să genereze dezbateri în societate.

Foto: Inquam Photos | Alexandru Nechez
Contact: radu@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.