Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Implementarea bruscă a noii metodologii de racordare la rețea va bloca procesul de conectare

Redacția•14 noiembrie 2025
Implementarea bruscă a noii metodologii de racordare la rețea va bloca procesul de conectare

Pe scurt

Asociațiile Românești de Energie Eoliană (RWEA), Industria Fotovoltaică (RPIA) și Producătorii de Energie Regenerabilă din România (PATRES), care reprezintă membri cu o capacitate instalată totală de peste 6,5 GW, avertizează asupra blocajelor majore care pot apărea în sectorul energetic ca urmare a implementării bruște, fără o perioadă de tranziție și cu un cadru legislativ incomplet, a noii metodologii de conectare la rețea ce urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Această schimbare va afecta toate proiectele energetice cu o capacitate de peste 5 MW, indiferent de tehnologie, generând dificultăți care vor încetini absorbția fondurilor europene, vor submina competitivitatea economică și vor vulnerabiliza securitatea energetică a României. În condițiile actuale, conectarea la rețea reprezintă deja principalul impediment pentru dezvoltarea proiectelor, cauzată de bariere legislative, birocrație și lipsa finanțării pentru consolidarea infrastructurii rețelelor de transmisie și distribuție, iar trecerea abruptă de la principiul „primul venit, primul servit” la un mecanism de licitații, într-o piață în curs de maturizare, riscă să blocheze atât investițiile noi, cât și derularea celor existente, afectând negativ îndeplinirea obiectivelor europene privind energia regenerabilă, așa cum s-a întâmplat în Spania și Portugalia. Asociatiile solicită ANRE amânarea cu până la trei ani a implementării mecanismului de licitații pentru a permite funcționarea naturală a cadrului existent și eliminarea proiectelor nefezabile, considerate principalele cauze ale congestiei rețelei în prezent. În plus, propun măsuri suplimentare de responsabilizare a investitorilor, precum creșterea garanțiilor financiare, plata anticipată a unei părți din taxa de conectare și termene stricte pentru obținerea autorizațiilor, pentru a combate speculațiile. Având în vedere că există deja 70 GW de proiecte deținând aprobări tehnice de racordare (ATR), dintre care 43 GW au contracte valide de conectare, iar termenele limită pentru noile cereri se prelungesc dincolo de 2030, fără o perioadă de adaptare, nu va exista capacitate de rețea disponibilă pentru licitații în următorii trei ani. Energia regenerabilă rămâne un pilon esențial pentru decarbonizare, securitate energetică și competitivitate, iar într-un context economic și geopolitic complex, cele trei asociații fac apel la adoptarea unor măsuri legislative concrete care să susțină realizarea angajamentelor investitorilor și să accelereze tranziția energetică a României.

Implementarea bruscă a noii metodologii de racordare la rețea va bloca procesul de conectare

RWEA, RPIA și PATRES avertizează: Implementarea bruscă a noii metodologii de racordare la rețea va bloca procesul de conectare

Asociațiile reprezentative din sectorul energiei regenerabile din România – Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) și Organizația Producătorilor de Energie Regenerabilă din România (PATRES) – exprimă îngrijorări serioase privind riscul apariției unui blocaj major în domeniul energiei, ca urmare a introducerii, fără o perioadă de tranziție și în lipsa unui cadru normativ complet, a noii metodologii de racordare la rețeaua electrică.

Probleme majore la orizont pentru proiectele energetice mari

Sistemul care ar urma să fie aplicat din 1 ianuarie 2026 riscă să genereze dificultăți similare pentru toate proiectele energetice cu o putere instalată ce depășește 5 MW, indiferent de tehnologia utilizată. Aceasta ar avea efecte negative asupra absorbției fondurilor europene dedicate, asupra competitivității economice a României, dar și asupra securității energetice naționale.

În acest context, cele trei asociații fac un apel ferm către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să amâne introducerea mecanismului de licitație cu până la trei ani. Această întârziere ar permite aplicarea și eficientizarea cadrului existent, care în mod natural ar selecționa proiectele fezabile, reducând astfel supraîncărcarea rețelei – principala problemă invocată până în prezent.

Obstacolele în calea dezvoltării noilor proiecte

Racordarea la rețea reprezintă în prezent cea mai importantă barieră pentru dezvoltarea unor noi investiții în sector, cauzată atât de obstacole legislative și birocratice, cât și de lipsa finanțării pentru lucrările esențiale de consolidare a rețelelor de transmisie și distribuție. Schimbarea abruptă a principiului de racordare "primul venit, primul servit" către un sistem bazat pe licitații, într-o piață care încă este dinamică și în plină maturizare, va bloca atât noi investiții, cât și implementarea proiectelor aflate în derulare. Deja, experiențe din țări precum Spania și Portugalia au arătat efectele adverse ale unor astfel de schimbări bruște asupra sectorului energetic.

Justificarea schimbării, dar și limitările acesteia

Motivul principal invocat pentru introducerea noii metodologii vizează numărul ridicat de Acorduri Tehnice de Racordare (ATR) emise, care, pe hârtie, supraîncarcă rețeaua electrică. Deși prezența proiectelor fără perspective reale de implementare este o problemă reală, sistemul de licitații, orientat către capacitățile viitoare, nu este soluția pentru blocajele actuale.

În prezent, există aproximativ 70 GW de proiecte care dețin ATR-uri, dintre care 43 GW au contracte de racordare valabile. Termenele de punere în funcțiune pentru cererile nou depuse s-au extins deja peste anul 2030. În aceste condiții, fără o perioadă de răgaz pentru aplicarea mecanismelor actuale, în particular a sistemului de garanții introdus în 2024 și acum funcțional, nu va exista capacitate disponibilă pentru licitații în următorii trei ani.

Măsuri suplimentare propuse pentru responsabilizarea investitorilor

Pe lângă solicitarea amânării implementării noului sistem, asociațiile recomandă introducerea unor măsuri suplimentare de responsabilizare a investitorilor, menite să descurajeze proiectele speculative. Printre acestea se numără creșterea garanțiilor financiare, plata în avans a unei părți din taxa de racordare și respectarea unor termene stricte pentru obținerea tuturor avizelor și autorizărilor necesare.

Energie regenerabilă – pilonul de bază al tranziției energetice

Energia regenerabilă rămâne fundamentală pentru decarbonizarea economiei, asigurarea securității energetice și creșterea competitivității României pe termen lung. Într-un context economic și geopolitic complex, RWEA, RPIA și PATRES solicită adoptarea unor măsuri legislative clare și coerente care să sprijine angajamentele investitorilor și să accelereze tranziția energetică a țării noastre.

Foto: Dreamstime.com
Comunicat de presă

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.