Știri naționale și internaționale

Hrănirea urșilor în România va fi sancționată cu amenzi mari

Redacția•06 noiembrie 2025

Pe scurt

Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care introduce amenzi semnificative pentru hrănirea urșilor sălbatici, anunțată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe 6 noiembrie 2025, aceasta având scopul de a reduce prezența urșilor în zonele populate prin definirea clară a termenilor „hrănirea urșilor” și „urs obișnuit”. Amenzile vor varia între 10.000 și 30.000 lei (aproximativ 2.000–6.000 euro), iar ordonanța conține și reguli noi pentru gestionarea incidentelor urșilor în mediul urban, permițând comitetelor locale de urgență să ia decizii rapide privind îndepărtarea, relocarea sau împușcarea animalelor fără a urma protocolul obișnuit, oferindu-le totodată posibilitatea de a se reuni electronic pentru a răspunde prompt situațiilor de urgență, cu implicarea Poliției Locale în locul Jandarmeriei pentru eficientizarea intervențiilor. Această măsură reprezintă un echilibru între protejarea biodiversității și siguranța publică, având în vedere riscurile crescute când urșii pătrund în localități. În plus, până la sfârșitul lunii noiembrie, România va publica rezultatele unui studiu științific național privind populația de urși, realizat pe baza a peste 24.000 de mostre ADN colectate în ultimii doi ani, care va include o hartă oficială a zonelor cu risc ridicat, pe baza căreia vor fi stabilite cote de intervenție viitoare. Studiul preliminar, prezentat în aprilie, estimează o populație de 10.419–12.770 urși bruni în 25 de județe. Ordonanța modifică legislația existentă privind metodele de răspuns rapid pentru prevenirea și gestionarea atacurilor urșilor asupra oamenilor și bunurilor. Urșii sunt frecvent observați în zone montane populare precum Transfăgărășanul, iar obișnuința acestora de a primi hrană de la turiști, deși interzisă și sancționată, a dus la incidente grave, inclusiv vătămări sau decese, crescând riscurile atât pentru oameni, cât și pentru viața sălbatică, fiind avertizate schimbări comportamentale periculoase pentru supraviețuirea urșilor în libertate. Specialiștii și organizațiile de mediu susțin că vânătoarea singură nu este o soluție suficientă pentru gestionarea durabilă a populației și reducerea atacurilor. Această nouă ordonanță reprezintă un pas important în eforturile României de a proteja mediul și a asigura siguranța cetățenilor.

Sancțiuni semnificative pentru hrănirea urșilor sălbatici în România

Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care introduce amenzi considerabile pentru hrănirea urșilor sălbatici, a anunțat joi, 6 noiembrie, ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Noile prevederi legislației stabilesc și definiții clare pentru termeni precum „hrănirea urșilor” și „urs obișnuit cu oamenii”, în dorința de a stopa comportamentele care atrag animalele sălbatice în apropierea zonelor populate, relatează Agerpres.

Amenzile pentru încălcarea acestor reguli vor fi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, echivalentul a aproximativ 2.000 – 6.000 de euro, după cum a precizat ministrul. Această măsură vine într-un context în care interacțiunile dintre urși și oameni devin din ce în ce mai frecvente și riscante.

Reguli noi pentru intervențiile în cazurile de urși în mediul urban

Ordonanța introduce, totodată, reguli noi privind modul de intervenție rapidă în situațiile în care apar conflicte între urși și oameni în orașe sau sate. În astfel de cazuri, comitetele locale pentru situații de urgență vor putea lua decizii imediate cu privire la măsuri precum alungarea animalului, relocarea acestuia sau, în cazuri extreme, împușcarea. Aceste intervenții nu vor mai trebui să respecte protocolul clasic în pași succesivi, având în vedere urgența situațiilor.

Pentru a spori eficiența reacțiilor, comitetele vor avea posibilitatea să se reunească și în format electronic, ceea ce înlesnește luarea deciziilor chiar dacă toți membri nu pot fi prezenți fizic la locul incidentului. Mai mult, reprezentanți ai Poliției Locale vor putea participa în comitete, substituind Jandarmeria când este necesar, pentru a accelera timpul de răspuns, a explicat Diana Buzoianu.

Un echilibru între biodiversitate și siguranța cetățeanului

Ministrul Mediului consideră că aceste modificări legislative reprezintă o măsură „echilibrată”, care urmărește protejarea biodiversității naturale, dar și garantarea siguranței publice. Riscul prezentat de urșii care pătrund în zonele urbane este mult mai mare, iar intervențiile rapide sunt esențiale pentru prevenirea accidentelor grave.

Totodată, înainte de finalul lunii noiembrie, România va publica rezultatele unui amplu studiu științific privind populația de urși bruni, realizat la nivel național. Cercetarea, bazată pe mostre ADN prelevate în ultimii doi ani, va oferi o hartă detaliată a distribuției urșilor pe teritoriul țării, identificând zonele cu risc crescut, ce vor sta la baza stabilirii unor cote de intervenție viitoare.

„Această cercetare va cuprinde și o hartă oficială a diferitelor zone din România, indicând care regiuni sunt considerate cu risc sporit. Studiul a fost și va continua să fie efectuată pe baza incidentelor urșilor cu oamenii, iar pe baza acestei cartografieri realizate de experți vor fi propuse măsuri specifice de intervenție”, a detaliat ministrul.

Date preliminare și context

În luna aprilie a acestui an, Ministerul Mediului a făcut publice rezultatele preliminare ale studiului, care estimează că populația de urși bruni din România variază între 10.419 și 12.770 de exemplare. Această evaluare s-a bazat pe analiza a peste 24.000 de probe genetice colectate din 25 de județe.

Ordonanța adoptată joi modifică și cadrul legislativ existent privind metodele de intervenție rapidă pentru prevenirea și gestionarea atacurilor urșilor asupra oamenilor și a bunurilor.

Urșii și turiștii – un pericol tot mai prezent

Prezența urșilor în zonele montane este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în România, inclusiv pe trasee turistice celebre precum Transfăgărășanul. Această situație este amplificată de obișnuința unor turiști de a le oferi hrană, în ciuda avertismentelor repetate ale autorităților de a evita orice contact direct. Nerespectarea acestor recomandări a generat incidente grave, soldate uneori cu vătămări sau chiar pierderi de vieți omenești.

Specialiștii avertizează că hrănirea urșilor modifică comportamentul natural al acestora, obișnuindu-i să depindă de alimentele oferite de oameni, ceea ce le poate pune în pericol supraviețuirea în sălbăticie. În plus, organizațiile de mediu susțin că vânătoarea, de una singură, nu este o soluție eficientă pentru diminuarea numărului de atacuri sau pentru o gestionare sustenabilă a populației de urși.

Prin aceste măsuri legislative și științifice, autoritățile române încearcă să protejeze atât cetățenii, cât și echilibrul natural, într-un context în care conflictele cu fauna sălbatică sunt tot mai frecvente.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com
(Photo credit: Inquam Photos/George Călin)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.