Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Hotărârea CJUE afectează cererea magistraților români pentru majorarea salariilor legate de responsabilități suplimentare

Redacția•14 noiembrie 2025
Hotărârea CJUE afectează cererea magistraților români pentru majorarea salariilor legate de responsabilități suplimentare

Pe scurt

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis pe 13 noiembrie o decizie care slăbește eforturile sistemului judiciar românesc de a obține majorări salariale pentru judecătorii care preiau atribuții suplimentare, potrivit Economedia.ro. Această hotărâre vine la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a propus creșteri salariale pentru magistrați ca alternativă la impunerea unor limite mai stricte privind pensiile speciale, un subiect fierbinte în negocierile cu guvernul. Propunerea ICCJ, integrată în „Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională” mediat de primarul Nicușor Dan, includea redirecționarea fondurilor aferente posturilor vacante către majorarea salariilor magistraților, argumentând că astfel se va spori „loialitatea și stabilitatea” în magistratură, și solicita instituțiilor statului să renunțe la criticile publice la adresa judecătorilor și să înceteze atacurile politicienilor asupra sistemului judiciar. Totuși, decizia CJUE stipulează că un judecător care prestează atribuții asociate unui post vacant în paralel cu postul său titular „nu are dreptul la o compensație care să fie neapărat financiară”, menționând că independența judiciară nu împiedică legislația națională să ofere, în schimbul muncii suplimentare, doar timp liber compensatoriu și nu neapărat bani. Aceasta reprezintă un recul pentru președinta ICCJ, Lia Savonea, care militează pentru salarizarea majorată a magistraților în contextul deficitului de personal și al creșterii numărului de achitări, care au intensificat presiunea asupra performanței justiției. Hotărârea complică negocierile tensionate dintre magistrați și coaliția de guvernare privind reforma pensiilor, magistrații dorind păstrarea unor beneficii de pensionare apropiate de venitul din activitate, în timp ce guvernul urmărește plafonarea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare. Decizia CJUE va avea un impact semnificativ asupra dezbaterilor în curs despre remunerația și distribuția volumului de muncă în instanțele românești, ambele părți încercând să ajungă la un compromis până la finalul lunii noiembrie.

Hotărârea CJUE afectează cererea magistraților români pentru majorarea salariilor legate de responsabilități suplimentare

Decizia CJUE afectează eforturile magistraților români pentru majorarea salariilor legate de atribuții suplimentare

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis pe 13 noiembrie o hotărâre care slăbește demersurile judecătorilor români de a obține o remunerație mai mare pentru îndeplinirea unor sarcini suplimentare, transmite Economedia.ro. Această decizie a venit doar la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a propus majorări salariale pentru magistrați, ca alternativă la restricțiile mai dure privind pensiile speciale — un subiect fierbinte în negocierile cu guvernul.

Proiectul ICCJ a fost inclus într-un document intitulat „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională”, pregătit în perspectiva discuțiilor mediate de primarul general Nicușor Dan.

Din cele șase măsuri propuse, Curtea a recomandat redirecționarea fondurilor destinate posturilor neocupate în instanțe către creșterea salariilor magistraților, susținând că aceste majorări ar contribui la „loialitate și stabilitate” în sistemul judiciar. Totodată, documentul cere instituțiilor de stat să evite criticile publice la adresa judecătorilor și solicită încheierea „atacurilor politice împotriva justiției”.

În schimb, hotărârea CJUE subliniază faptul că un magistrat care preia atribuții aferente unui post vacant, pe lângă cele ale propriei funcții numite, „nu are dreptul la o compensație obligatoriu financiară”. Curtea a concluzionat că principiul independenței judiciare nu exclude posibilitatea ca legislația națională să prevadă doar acordarea timpului liber compensatoriu în loc de recompense financiare pentru muncă suplimentară.

„Principiul independenței judiciare nu împiedică legislația națională, care prevede exclusiv acordarea de timp liber compensatoriu, să excludă orice recompensă financiară pentru activitatea desfășurată,” se arată în decizie.

Această hotărâre reprezintă un pas înapoi pentru președinta ICCJ, Lia Savonea, care a susținut constant necesitatea unor sporuri salariale pentru magistrații care își asumă responsabilități suplimentare, în contextul în care sistemul se confruntă cu deficit de personal și o creștere a numărului de achitări, fapt ce a atras o atenție sporită asupra performanțelor justiției.

Decizia CJUE complică și mai mult negocierile tensionate dintre magistrați și coaliția de guvernare privind reforma pensiilor. Judecătorii cer menținerea unor drepturi de pensionare apropiate de veniturile din perioada activă, în timp ce autoritățile intenționează să limiteze cuantumul pensiilor și să accelereze creșterea vârstei de pensionare.

Hotărârea Curții Europene va avea un impact semnificativ asupra dezbaterilor în curs privind salarizarea și distribuția volumului de muncă în instanțele românești. Ambele părți caută să ajungă la un compromis până la finalul lunii noiembrie, iar această decizie adaugă un nou element de complexitate în procesul negociator.

Autor: Iulian Matei
iulian@romania-insider.com

Foto: Ginasanders / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.