Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Hidroelectrica, în vizor pentru presupusa furnizare preferențială a energiei către firme cu legături politice

Redacția28 noiembrie 2025
Hidroelectrica, în vizor pentru presupusa furnizare preferențială a energiei către firme cu legături politice

Pe scurt

Hidroelectrica, compania de stat controlată, este în centrul unui scandal legat de furnizarea preferențială de electricitate către firme cu legături politice și instituții religioase, fără facturare sau încasarea plăților, conform unei anchete realizate de platforma Recorder pe baza datelor publice. Această practică, care a durat ani de zile, a fost descoperită în urma unui control de rutină efectuat de Curtea de Conturi, care a relevat că între ianuarie 2018 și iunie 2022 Hidroelectrica a furnizat energie electrică către cel puțin 20 de entități juridice fără să emită facturi, în ciuda raportărilor lunare de consum. Printre principalii beneficiari se numără o companie controlată de Alin Udriște, vicepreședinte al PNL Mehedinți și apropiat al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, care în momentul semnării contractului de furnizare cu Hidroelectrica era deja în insolvență, contrar reglementărilor legale. Hidroelectrica a respins acuzațiile de influență politică, explicând că întârzierile în facturare au fost uneori cauzate de constrângeri tehnice și că întreruperile furnizării pentru anumite categorii de clienți au fost interzise pe durata pandemiei. Totodată, compania a recunoscut posibilitatea unor fraude legate de operațiunile de furnizare, acestea fiind deja sesizate de Hidroelectrica către autoritățile procuraturii pentru investigare. Acest caz evidențiază un potențial abuz în gestionarea resurselor publice și ridică semne de întrebare asupra integrității în administrarea sectorului energetic din România, fiind un subiect de interes pentru transparență și responsabilitate în domeniul public.

Hidroelectrica, în vizor pentru presupusa furnizare preferențială a energiei către firme cu legături politice

Hidroelectrica, compania de stat listată la Bursa de Valori București (simbol H2O), se află în centrul unui scandal după ce date publice analizate de platforma de investigații Recorder au scos la iveală faptul că, timp de mai mulți ani, aceasta a furnizat energie electrică unor firme cu legături politice și unor instituții religioase fără a emite facturi sau a încasa plăți. Aceste livrări au avut la bază contracte valabile, însă procesul de facturare nu a fost pus în aplicare, conform dezvăluirilor din presă.

Problemele au iesit la iveală în urma unui control de rutină efectuat de Curtea de Conturi, care a relevat un tipar îngrijorător privind modul în care Hidroelectrica a gestionat aceste furnizări.

Răspunsul Hidroelectrica și suspiciuni de fraudă

Reprezentanții Hidroelectrica au respins acuzațiile privind o presupusă favorizare politică, menționând că unele întârzieri la emiterea facturilor au fost cauzate de probleme tehnice. De asemenea, compania a explicat că, pe perioada pandemiei, deconectarea unor clienți era interzisă, ceea ce ar fi afectat procesul de încasare. Această poziție a fost reflectată și în reportajul publicat de Ziarul Financiar.

Mai mult, Hidroelectrica a confirmat că există posibilitatea unor fraude legate de operațiunile de furnizare de energie, raportând oficial astfel de cazuri către procurori pentru investigare, semnalând astfel o problemă internă serioasă.

Livrări nefacturate între 2018 și 2022

Conform raportului Curții de Conturi, între ianuarie 2018 și iunie 2022, Hidroelectrica a furnizat energie electrică către douăzeci de entități juridice fără a emite facturi pentru energia livrată, deși primea lunar situații privind consumul de la fiecare punct de alimentare. Această practică este ilegală și reprezintă o gaură în sistemul de gestiune financiară al companiei.

Unul dintre principalii beneficiari ai acestui tratament preferențial ar fi o firmă controlată de Alin Udriște, vicepreședinte al PNL Mehedinți și protejat al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, care a deținut această funcție între 2020 și 2023. Firma în cauză era deja în insolvență în momentul semnării contractului de furnizare cu Hidroelectrica, situație care ar fi trebuit să împiedice în mod legal încheierea de astfel de contracte conform legislației din domeniu.

Impact și consecințe posibile

Aceste dezvăluiri ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care Hidroelectrica gestionează relațiile cu partenerii săi comerciali și la capacitatea instituțiilor de control de a preveni abuzurile. Furnizarea nefacturată a energiei constituie o pierdere financiară directă pentru compania de stat și, implicit, pentru bugetul public.

Mai mult decât atât, implicarea unor persoane cu influență politică în astfel de afaceri subliniază riscul politizării unor decizii comerciale strategice, ceea ce poate afecta concurența și transparența pe piața energiei din România.

Următorii pași

În prezent, autoritățile judiciare au în vedere investigarea amănunțită a acestor posibile fraude și abateri, iar monitorizarea situației rămâne strictă atât din partea instituțiilor statului, cât și a mass-media și societății civile.

Hidroelectrica este chemată să clarifice aceste aspecte și să pună în aplicare cele mai bune practici în materie de transparență și gestiune financiară, pentru a-și recâștiga încrederea publică și a asigura un management corect al resurselor energetice ale României.


Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Reportaj realizat de Iulian, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.