Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul României publică legea revizuită privind pensiile magistraților

Redacția•20 noiembrie 2025
Guvernul României publică legea revizuită privind pensiile magistraților

Pe scurt

Guvernul României a publicat pentru consultări publice un proiect revizuit privind legea pensiilor magistraților, sperând într-un proces rapid de aprobare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a respins deja legea ca fiind insuficientă. Această inițiativă legislativă reprezintă un punct crucial pentru guvernul premierului Ilie Bolojan, care urmărește să restabilească un sentiment de justiție și echitate în rândul angajaților publici și să obțină sprijin larg pentru măsurile de austeritate menite să reducă deficitul public de la 9,3% din PIB anul trecut, la 8,4% în acest an și între 6% și 6,5% în 2026. Totodată, România trebuie să soluționeze problema „pensiilor speciale” în conformitate cu un obiectiv asociat facilității de redresare și reziliență, care include o finanțare de 231 milioane euro, termen limită fiind 28 noiembrie, iar promovarea acestei legi în regim accelerat în Parlament speră să satisfacă Comisia Europeană, ținând cont că termenul inițial din mai a fost ratat. Curtea Constituțională a respins anterior proiectul pe motive procedurale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat o serie de nereguli, inclusiv faptul că valoarea pensiei propuse nu asigură independența magistraților. Conform proiectului revizuit, pensia va fi calculată la 55% din media salariilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși 70% din ultimul salariu net, fără modificări față de varianta inițială. Vârsta de pensionare pentru magistrații cu minimum 25 de ani vechime va fi gradual crescută la standardul de 65 de ani în decurs de 15 ani (până în 2041), o extindere cu 5 ani față de forma inițială respinsă, iar perioada asimilată din alte domenii juridice va fi de 10 ani. Vicepreședintele CSM contestă nivelul pensiei, considerând că există discriminări între actualii pensionari și cei viitori, susținând un procent de 65% din salariul brut similar altor categorii de bugetari cu pensii speciale, care ar echivala cu aproximativ 85% din salariul net, deși experții indică 97%. Totodată, magistrații ar accepta o perioadă de trecere de 17 ani în loc de 15 ani pentru ajustarea vârstei de pensionare. Această lege revizuită este esențială pentru reformarea sistemului pensiilor magistraților și pentru respectarea angajamentelor financiare ale României în fața Uniunii Europene.

Guvernul României publică legea revizuită privind pensiile magistraților

Guvernul României publică proiectul revizuit privind pensiile magistraților

Ministerul Muncii din România a lansat în consultare publică proiectul revizuit al legii pensiilor magistraților, iar guvernul și-a exprimat, printr-un comunicat, speranța că procesul de aprobare, inclusiv opinia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), va decurge rapid. Totuși, vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a criticat deja public această lege, considerând-o insuficientă.

Această inițiativă legislativă reprezintă o piatră de temelie pentru administrația premierului Ilie Bolojan, care urmărește să restabilească un sentiment de echitate și justiție în rândul angajaților publici și să obțină un sprijin mai larg pentru măsurile de austeritate menite să reducă deficitul public de la 9,3% din PIB anul trecut la 8,4% în 2024 și între 6% și 6,5% în 2026.

Contextul din spatele reformei pensiilor speciale

România trebuie să rezolve problema pensiilor „speciale” în termenul-limită de 28 noiembrie, conform cerințelor facilitatei de reziliență care oferă un grant de 231 milioane euro. Guvernul speră că adoptarea rapidă a acestei legi în Parlament va fi apreciată pozitiv de Comisia Europeană. Termenul inițial fusese ratat în luna mai, iar nereușita respectării extinderii cu încă șase luni ar duce la pierderea finanțării.

Curtea Constituțională a respins deja o dată legea, invocând motive procedurale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sesizase legea indicând o serie mai largă de nereguli, printre care și faptul că valoarea pensiei propuse nu este suficientă pentru a garanta independența magistraților.

Elementele-cheie ale proiectului revizuit

Conform variantei actualizate a legii, pensia magistraților va fi calculată ca 55% din media salariului brut pe ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși 70% din ultimul salariu net primit. Acest punct rămâne neschimbat față de prima formă a proiectului.

Vârsta de pensionare este majorată treptat pentru magistrații care au o vechime minimă de 25 de ani, până la vârsta standard de 65 de ani în decurs de 15 ani, adică până în anul 2041. Aceasta înseamnă o prelungire cu 5 ani față de prevederile inițiale ale legii, respinse de Curtea Constituțională. De asemenea, în acești 25 de ani de vechime necesari pentru pensionare se includ și maximum 10 ani petrecuți în alte domenii juridice ca perioadă asimilată.

Critica din partea conducerii CSM

Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a contestat valoarea pensiei, susținând că aceasta ar crea discriminări între magistrații pensionați după vechiul sistem, care beneficiau de condiții mai avantajoase, și cei care vor ieși la pensie în următorii ani.

„Am propus 65% din salariul brut, la fel ca toate celelalte categorii de bugetari care au pensie [specială] de serviciu”, a declarat Sandu pentru Digi24. El a adăugat că această valoare ar corespunde aproximativ cu 85% din salariul net, deși experții estimează chiar 97%.

De asemenea, vicepreședintele a menționat că magistrații ar fi de acord cu o perioadă de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare pe o durată de 17 ani, în loc de 15 ani, așa cum prevede legea actualizată.

În concluzie, deși guvernul României încearcă să tranșeze problema pensiilor magistraților printr-un proiect clar și în acord cu angajamentele externe, opoziția venită din partea conducerii CSM subliniază provocările politice și sociale ce vor însoți această reformă crucială. Rămâne de văzut dacă și cum legea va putea fi adoptată rapid pentru a nu compromite finanțarea europeană atât de necesară pentru echilibrarea bugetului.

Redactor: Iulian Popescu
Foto: Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.