Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Guvernul României obligă autoritățile locale să majoreze impozitele pe proprietate până la sfârșitul anului

Redacția21 decembrie 2025
Guvernul României obligă autoritățile locale să majoreze impozitele pe proprietate până la sfârșitul anului

Pe scurt

Guvernul României a adoptat pe 17 decembrie o ordonanță de urgență care obligă autoritățile locale să aprobe, până la 31 decembrie 2025, impozitele și taxele locale ce se vor aplica din 2026, forțând astfel primăriile să implementeze creșteri semnificative ale impozitului pe proprietate, în conformitate cu prevederile deja legislate, informează Ziarul Financiar. Ordinanța impune consiliilor locale și Consiliului General al Municipiului București să stabilească noile cote de impozitare până la finele anului, iar administrațiile locale care nu respectă această cerință riscă să piardă transferurile financiare de la bugetul central. Această măsură vine după adoptarea unei legi fiscale extinse, validată pe 10 decembrie de Curtea Constituțională, care prevăd o creștere cu 70% a impozitelor pe proprietăți și alte taxe locale, sume care vor fi compensate prin diminuarea alocărilor financiare din bugetul de stat către autoritățile locale. Guvernul a precizat că nerespectarea deciziilor privind ratele taxelor locale poate duce la suspendarea temporară de către Ministerul Finanțelor a sumelelor deduse din impozitul pe venit, cu excepția cheltuielilor obligatorii de salarii și sociale. Totodată, alte taxe locale, în afară de cele legate de clădiri și terenuri, pot fi indexate la rata inflației. Regimul fiscal actual pentru clădirile rezidențiale va rămâne în vigoare până în 2027, după care se va trece la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a proprietăților, o reformă prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, care are ca scop lărgirea bazei impozabile și creșterea veniturilor administrațiilor locale. Această ordonanță întărește presiunea asupra autorităților locale de a alinia politicile fiscale locale cu eforturile de consolidare fiscală ale guvernului central, legând direct respectarea acestor decizii de accesul la principalele transferuri bugetare, marcând astfel un pas important în strategia fiscală a României pentru următorii ani.

Guvernul României obligă autoritățile locale să majoreze impozitele pe proprietate până la sfârșitul anului

Guvernul României a adoptat pe 17 decembrie o ordonanță de urgență care impune tuturor autorităților locale să aprobe până pe 31 decembrie nivelul impozitelor și taxelor locale valabile în anul 2026. Această măsură forțează practic primăriile să implementeze creșteri semnificative ale impozitelor pe proprietăți, în conformitate cu ghidurile deja stabilite prin legislația în vigoare, au relatat jurnaliștii de la Ziarul Financiar.

Ordonanța stabilește clar că atât consiliile locale, cât și Consiliul General al Municipiului București trebuie să adopte noile cote de impozitare înainte de încheierea anului curent. Autoritățile locale care nu se conformează riscă să piardă transferurile financiare din bugetul central.

Această dispoziție vine în contextul aprobării unei legi fiscale mai ample, care a primit avizul Curții Constituționale pe 10 decembrie, după ce a fost adoptată printr-o procedură parlamentară accelerată. Conform acestei legi, impozitele pe proprietăți și alte taxe locale vor fi majorate cu aproximativ 70%. Veniturile suplimentare generate vor fi compensate prin reducerea sumelor alocate către administrațiile locale din bugetul de stat.

Într-un comunicat oficial, guvernul a precizat: „Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București vor aproba, până la data de 31 decembrie 2025, deciziile privind nivelul taxelor și tarifelor stabilite pentru anul 2026, conform actului normativ adoptat de guvern.”

De asemenea, comunicatul adaugă că ordonanța de urgență introduce o sancțiune nouă pentru situația neadoptării acestor decizii la nivel local: Ministerul Finanțelor va putea opri temporar plata cotelor din impozitul pe venit și a sumelor pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor obligatorii pentru salarii și asistență socială.

Potrivit ordonanței aprobate de cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, alte taxe și tarife locale, în afară de cele aferente clădirilor și terenurilor deja reglementate prin legea recent adoptată, pot fi indexate în funcție de rata inflației.

Guvernul a clarificat că regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale va rămâne neschimbat până în anul 2027, inclusiv pentru proprietățile deținute de persoane juridice. De la începutul anului 2027, sistemul de taxare va fi modificat, trecând la o bază calculată în funcție de valoarea de piață a proprietăților. Această reformă face parte din angajamentele României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, care prevede o revizuire amplă a sistemului fiscal imobiliar, cu scopul de a extinde baza de impozitare și de a crește veniturile administrațiilor locale.

Ordonanța crește presiunea asupra autorităților locale să-și alinieze politica fiscală la eforturile guvernului central de consolidare bugetară, iar respectarea acestor prevederi devine obligatorie pentru a avea acces la transferurile bugetare esențiale.

Această măsură marchează un pas important în procesul de reformare a finanțelor publice locale, încercând să armonizeze interesele bugetului central și ale administrațiilor locale, dar generează și temeri privind impactul asupra contribuabililor, în special în ceea ce privește creșterea semnificativă a impozitelor pe proprietăți anul viitor.


Autor: Iulian | sursă foto: Gov.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.