Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Guvernul României numește conducerea agenției AMEPIP pentru monitorizarea companiilor de stat

Redacția28 noiembrie 2025
Guvernul României numește conducerea agenției AMEPIP pentru monitorizarea companiilor de stat

Pe scurt

Guvernul României a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, numirea unui președinte și a doi vicepreședinți pentru Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP), un pas esențial în cadrul facilității de reziliență care avea termen-limită 28 noiembrie, cu o finanțare de 330 de milioane de euro atașată. Deși Anisoara Ulceluse-Pîrvan, fostă șefă de unitate la Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA), a fost numită președinte AMEPIP, selecția celor doi vicepreședinți a stârnit controverse din cauza experienței lor anterioare inconsecvente cu misiunea agenției, care trebuie să asigure o gestionare eficientă a companiilor de stat. Astfel, Oana Petrescu, fost membru al conducerii Blue Air, companie aeriană falimentară ce a generat pierderi de circa 60 milioane euro bugetului de stat, și Nicolae Bogdan Stănescu, demis în aprilie 2025 din agenția de stat SAPE după un raport al Curții de Conturi ce a relevat un prejudiciu de 72 milioane RON, au fost desemnați în funcțiile de vicepreședinți. Deciziile au fost semnate de premierul Ilie Bolojan și publicate în Monitorul Oficial, generând dezbateri privind impactul acestor numiri asupra viitorului management al companiilor de stat și eficiența utilizării fondurilor europene aferente facilității de reziliență.

Guvernul României numește conducerea agenției AMEPIP pentru monitorizarea companiilor de stat

Guvernul României a anunțat, pe 27 noiembrie, desemnarea președintelui și a celor doi vicepreședinți ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Această decizie marchează un pas important în implementarea condițiilor aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu termen limită pe 28 noiembrie, după ce Comisia Europeană a extins cu șase luni perioada inițială acordată. Asociat acestei măsuri este un finanțare în valoare de 330 milioane de euro.

Controverse privind selecția vicepreședinților AMEPIP

Agenția AMEPIP are ca misiune principală asigurarea unei administrări eficiente și transparente pentru companiile publice, însă numirile dintre vicepreședinți au stârnit reacții în spațiul public din cauza experienței anterioare a acestora, care pare într-un anumit contrast cu obiectivele instituției.

Anisoara Ulceluse-Pîrvan, numită președinte al AMEPIP, vine dintr-un mediu academic și de cercetare, având un important parcurs profesional în cadrul Executive Agency for European Research Council (ERCEA), unde a condus departamentul de gestionare a granturilor și modificărilor aferente. Această personalitate este considerată potrivită pentru conducerea agenției, fiind recunoscută pentru expertiza sa în coordonarea unor proiecte complexe și finanțări europene.

În schimb, cei doi vicepreședinți desemnați au atras atenția pentru antecedentele lor manageriale, unele controversate în ochii opiniei publice. Oana Petrescu a făcut parte din echipa de conducere a companiei aeriene Blue Air, care s-a finalizat cu un faliment ce a generat o pierdere de circa 60 de milioane de euro pentru bugetul de stat. Această situație ridică semne de întrebare în privința experienței sale privind administrarea eficientă a unei entități în dificultate.

Celălalt vicepreședinte, Nicolae Bogdan Stănescu, a fost demis în aprilie 2025 din funcția de conducere a Agenției de Administrare a Participațiilor Statului în Energie (SAPE). Decizia a fost luată pe baza unui raport al Curții de Conturi care a scos la iveală un prejudiciu de aproximativ 72 milioane de lei în perioada mandatului său. Astfel, aceste aspecte au generat dezbateri în rândul analiștilor și publicului cu privire la oportunitatea acestor numiri.

Decizii oficializate și pași următori

Hotărârile privind desemnarea președintelui și a celor doi vicepreședinți AMEPIP au fost semnate de prim-ministrul Ilie Bolojan și au fost publicate în Monitorul Oficial. Odată învestită conducerea, AMEPIP are responsabilitatea de a monitoriza activitățile și performanțele entităților publice, un rol important în contextul reformelor și utilizării eficiente a fondurilor europene destinate economiei românești.

Această agenție trebuie să asigure un management transparent și eficient al întreprinderilor de stat, pentru a preveni pierderile financiare și a promova o guvernanță corporativă sănătoasă. Finalizarea cu succes a acestor obiective este crucială pentru menținerea finanțării europene de 330 milioane de euro alocată prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Concluzii și perspective

Noul început la AMEPIP vine într-un moment-cheie pentru România, când alinierea standardelor de management al companiilor de stat cu cerințele europene este esențială pentru progresul economic și consolidarea fiscală. Deși numirile liderilor au fost primite cu rezerve de către o parte din opinia publică, succesul instituției va depinde în final de cât de bine va reuși să atingă obiectivele asumate.

Rămâne de văzut dacă experiența diversă a conducerii AMEPIP va contribui la o novă etapă de profesionalizare și eficientizare a întreprinderilor aflate sub controlul statului.


Foto credit: Inquam Photos / Octav Ganea
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.