Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul României limitează excepțiile din legea privind interdicția cumulului pensiei cu salariul

Redacția•26 noiembrie 2025
Guvernul României limitează excepțiile din legea privind interdicția cumulului pensiei cu salariul

Pe scurt

Guvernul României reanalizează proiectul de lege care interzice cumulul pensiei speciale, necontributive, cu salariul în sectorul bugetar, urmând să restricționeze excepțiile inițiale, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole. Conform noii forme, doar președintele, parlamentarii, judecătorii Curții Constituționale și cei din Consiliul Superior al Magistraturii vor fi exceptați de la această interdicție, o limitare mai strictă decât în proiectul elaborat inițial, care permitea un număr mai mare de excepții pentru funcționari publici. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că Guvernul va finaliza până la începutul săptămânii proiectul care reglementează cumulul pensiei cu salariul de stat. Totuși, liderii coaliției de guvernare continuă să negocieze lista excepțiilor, urmând să aștepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a evita eventualele probleme de constituționalitate. Astfel, părțile caută o variantă a legii care să nu fie respinsă de Curtea Constituțională, semnalând o decizie importantă în domeniul reformei salariale și a sistemului de pensii din România, cu implicări majore asupra transparenței și echității în sectorul public. Aceste evoluții sunt urmărite atent de opinia publică și specialiști, având potențialul de a schimba semnificativ regulile privind cumulul veniturilor din pensii și salarii publice.

Guvernul României limitează excepțiile din legea privind interdicția cumulului pensiei cu salariul

Guvernul României restricționează excepțiile din proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar

Guvernul României a anunțat modificări semnificative în proiectul de lege ce interzice cumulul pensiei publice de natură specială (necontributivă) cu salariul primit din sectorul bugetar. Acest proiect, aflat în prezent în dezbatere publică, urmează să fie amendat astfel încât să restrângă substanțial lista excepțiilor prevăzute inițial, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, conform informațiilor oferite de Digi24.

Excepțiile vor fi mult mai limitate

Potrivit noii propuneri, doar un număr restrâns de demnitari și oficiali vor putea să cumuleze în continuare pensia cu salariul primit din sectorul public. Astfel, excepția se va aplica exclusiv președintelui României, membrilor Parlamentului, membrilor Curții Constituționale (CCR) și celor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceste modificări vin după ce forma inițială a proiectului permitea unei categorii mult mai largi de bugetari să beneficieze de cumul.

Ministerul Muncii, condus de Florin Manole, a inițiat un draft care în forma sa inițială cuprindea un spectru mai amplu de angajați din sectorul public scutiți de interdicție, însă după revizuiri și dialog politic, lista excepțiilor va fi consolidată, realizându-se o limitare clară.

Prognoze și negocieri în coaliția de guvernare

La o conferință de presă susținută vinerea trecută la Palatul Victoria, prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public va fi finalizat și transmis spre adoptare în primele zile ale săptămânii curente. Cu toate acestea, surse politice citate de Digi24.ro au precizat că liderii Coaliției de guvernare încă dezbat asupra situației excepțiilor din proiect.

În cadrul ședinței coaliției desfășurate marți, s-a luat decizia de a aștepta punctul de vedere oficial al CSM privind acest proiect legislativ, urmând ca ulterior negocierile să continue pentru a asigura conformitatea cu prevederile constituționale. Practic, partidele aflate la putere caută o formulă care să nu fie ulterior respinsă de CCR pentru neconstituționalitate.

Context și impact

Interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul în sistemul public reprezintă o măsură importantă ce vizează transparența și reducerea costurilor bugetare, fiind parte a reformelor promovate de actuala guvernare. Limitele și excepțiile aplicate vor determina în mare măsură modul în care această lege va influența relațiile de muncă din sectorul bugetar, precum și percepția publică privind echitatea și moralitatea în domeniul remunerațiilor.

Se urmărește astfel să se elimine practicile care permit anumitor persoane să beneficieze simultan de pensii speciale și salarii din fonduri publice, blocând astfel posibilitatea acumulării unor venituri ce pot fi considerate incompatibile cu principiile administrării eficiente și responsabile a banului public.

Concluzii

În concluzie, proiectul de lege revizuit va limita în mod semnificativ categoriile exceptate de la interdicția cumulului pensiei speciale cu salariul bugetar, reducând excepțiile la cel mai înalt nivel instituțional — președinție, Parlament, Curtea Constituțională și Consiliul Superior al Magistraturii. Guvernul, prin ministerul Muncii, lucrează în continuare la detaliile tehnice pentru a garanta că textul final va fi în conformitate cu prevederile constituționale și acceptabil pentru toate părțile implicate.

Rămâne de văzut dacă această abordare va primi girul CSM și al CCR, iar ulterior, aprobarea legislativă necesară pentru implementarea sa practică în sectorul public românesc.

Foto: Gov.ro
Contact autor: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.