Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Guvernul României inițiază colectarea creanțelor de 1,8 miliarde EUR de la 250 de companii de stat

Redacția03 noiembrie 2025
Guvernul României inițiază colectarea creanțelor de 1,8 miliarde EUR de la 250 de companii de stat

Pe scurt

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat demararea unei campanii pentru notificarea și consilierea celor 249 de întreprinderi de stat din România, care au acumulat restanțe fiscale totale de 9,42 miliarde lei (echivalentul a 1,8 miliarde euro) până la sfârșitul lunii octombrie 2025. Aceste companii de stat trebuie să își achite datoriile până la finele lunii noiembrie, în caz contrar ANAF urmând să aplice măsurile legale, inclusiv executarea silită. În urmă cu două săptămâni, ANAF a avertizat și instituțiile publice cu datorii fiscale în sumă de 582,9 milioane lei neachitate până la 31 august 2025 să își onoreze obligațiile. Companiile de stat au posibilitatea de a solicita plata eșalonată a creanțelor fiscale, conform procedurii reglementate în Codul de Procedură Fiscală, titlul VII, capitolul IV. ANAF subliniază că neplata obligațiilor fiscale restante până la termenul limită va conduce la inițierea sau continuarea măsurilor de executare silită, pentru a recupera suma datorată. Această acțiune vine în contextul unei presiuni crescânde pentru reducerea restanțelor fiscale ale societăților de stat și implică demersuri ferme pentru asigurarea încasărilor bugetare esențiale. Astfel, campania ANAF reprezintă un pas decisiv în întărirea disciplinei fiscale în sectorul public, promițând acțiuni drastice pentru companiile care nu respectă termenele de plată, cu impact major asupra gestionării finanțelor publice din România.

Guvernul României inițiază colectarea creanțelor de 1,8 miliarde EUR de la 250 de companii de stat

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat lansarea unei campanii menite să informeze și să consilieze cele 249 de întreprinderi de stat (companii cu capital public majoritar) care, până la sfârșitul lunii octombrie 2025, au acumulat arierate fiscale totale de circa 9,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde euro. Aceste datorii fiscale restante ridică semne de întrebare privind gestionarea resurselor în companiile de stat și pot influența echilibrul financiar al bugetului de stat.

Termen limită pentru plata datoriilor: sfârșitul lunii noiembrie 2025

ANAF a transmis un avertisment ferm: companiile de stat au la dispoziție până la finalul lunii noiembrie 2025 pentru a-și achita obligațiile fiscale restante. În caz contrar, instituția publică va implementa toate măsurile legale disponibile pentru recuperarea sumelor, inclusiv executarea silită. Acest mesaj survine după ce, cu aproximativ două săptămâni în urmă, ANAF a notificat și alte instituții publice cu datorii fiscale neachitate în valoare totală de aproximativ 582,9 milioane lei, datoriile fiind restante până la data de 31 august 2025.

Opțiunea eșalonării plății pentru companiile de stat

Pentru a facilita achitarea obligațiilor fiscale, ANAF reamintește companiilor de stat că acestea pot solicita plata eșalonată a datoriilor, în baza unei proceduri dedicate prevăzute în Codul de Procedură Fiscală, mai exact în Capitolul IV al Titlului VII. Această facilitate are scopul de a sprijini societățile să-și regleze situația fiscală într-un mod sustenabil, evitând procedurile administrative și judiciare, care pot fi costisitoare și consumatoare de timp.

„Informăm toate companiile de stat că neplata taxelor restante până la finele lunii noiembrie 2025 va determina ANAF să demareze procedurile legale pentru recuperarea sumelor datorate, inclusiv demersurile de executare silită, după caz,” a transmis oficial agenția.

Impactul datoriei fiscale asupra sectorului public și economia României

Arieratele fiscale ridicate acumulate de companiile de stat sunt un indicator al provocărilor majore cu care se confruntă aceste entități, reflectând probleme legate de lichiditate, management financiar și eficiența operațională. Sumele semnificative datorate statului afectează fluxurile financiare și pot conduce la penalități suplimentare, creând un cerc vicios al datoriei.

Guvernul României, prin reprezentanții săi, a subliniat necesitatea unui control mai strict și a unei transparențe sporite în gestionarea activelor publice, pentru a evita acumularea continuă a unor asemenea datorii. Recuperarea creanțelor fiscale nu este doar o prioritate pentru dezvoltarea și stabilitatea bugetară, ci și un semnal clar că sectorul public trebuie să adopte standarde moderne de gestiune corporativă.

Ce urmează?

În următoarele săptămâni, ANAF va intensifica acțiunile de monitorizare și comunicare cu întreprinderile de stat. Este de așteptat ca agenția să trimită notificări oficiale fiecărei societăți cu restante, oferind consiliere privind modalitățile legale de regularizare a situației fiscale.

În cazul în care companiile nu vor răspunde pozitiv la apelurile ANAF și nu vor acoperi datoriile până la termen, acestea riscă acțiuni de executare silită, cum ar fi popriri pe conturi, sechestrarea bunurilor sau alte măsuri coercitive. Astfel, pentru a evita un impact negativ major asupra activității, este recomandat ca companiile de stat să se supună termenilor și să colaboreze în mod constructiv cu autoritățile fiscale.


Foto: Peter Williams/Dreamstime.com
Autor: Iulian
Contact: iulian@romania-insider.com


Prin această inițiativă, ANAF subliniază rolul său esențial în asigurarea respectării legislației fiscale și în susținerea stabilității economice a României, cerând responsabilitate și rigoare companiilor cu capital majoritar de stat. Continuă să urmăriți România Insider pentru informații actualizate despre evoluțiile din sectorul public și fiscalitate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.