Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Guvernul României include patru companii noi pe lista întreprinderilor de stat vizate pentru reforme

Redacția12 decembrie 2025
Guvernul României include patru companii noi pe lista întreprinderilor de stat vizate pentru reforme

Pe scurt

Guvernul României a extins lista companiilor de stat aflate în proces de reformă, adăugând patru noi societăți, respectiv CNCAF Minvest, Romaero, CNMPN Remin și Avioane Craiova, toate din portofoliul Ministerului Economiei, conform raportărilor Digi24. Aceste completări vin după ce, pe 5 decembrie, Comitetul Interministerial pentru Susținerea Implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, selectase inițial 17 companii de stat din aproximativ 1500 pentru o evaluare preliminară în vederea posibilei restructurări sau lichidări. Acțiunea marchează începutul unei ample reforme anunțate de premierul Ilie Bolojan, care urmărește optimizarea și eficientizarea activității întreprinderilor de stat. Printre companiile deja incluse în evaluare se numără transportatorul aerian național Tarom, Oil Terminal listată la BVB, operatorul de metrou Metrorex, un număr de unsprezece societăți feroviare de transport marfă și pasageri, doi producători de energie și termoficare, precum și o firmă responsabilă cu inspectarea echipamentelor tehnologice precum cazanele, cilindrii presurizați și macaralele. Această măsură guvernamentală reflectă un angajament clar pentru reformă structurală și modernizare a sectorului public, sprijinind astfel dezvoltarea economică sustenabilă a României.

Guvernul României include patru companii noi pe lista întreprinderilor de stat vizate pentru reforme

Guvernul României a decis să includă încă patru companii în procesul amplu de reformă a întreprinderilor de stat. Aceste noi entități se alătură celor 17 societăți întreprinse anterior în analiza și planificarea schimbărilor supravegheate de Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9 (CNR9), condus de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu.

Noile Societăți Adăugate Pe Lista de Reformă

Conform rapoartelor Digi24, noile companii ce urmează să intre în etapa de evaluare sunt CNCAF Minvest, Romaero, CNMPN Remin și Avioane Craiova. Toate patru fac parte din portofoliul Ministerului Economiei, fiind firme importante în sectoarele lor de activitate, de la minerit și servicii aeronautice până la industria aeronautică și inspecția tehnică.

Contextul Procesului de Reformă

Pe 5 decembrie, Comitetul Interministerial a selectat inițial 17 întreprinderi de stat dintr-un total de aproximativ 1.500 pentru a fi supuse unei analize preliminare. Scopul a fost identificarea celor cu potențial recuperabil prin restructurare sau, în cazuri grave, posibilă lichidare. Această etapă constituie primul pas concret în cadrul unui program complex de reformă anunțat de premierul Ilie Bolojan, care vizează eficientizarea activității companiilor de stat și reducerea pierderilor.

Care Sunt Primele Companii Vizate?

Lista transportărilor inițiale este una diversificată și strategică pentru economia națională. Printre numele importante figurează Tarom – compania națională aeriană, Oil Terminal (BVB: OIL) – un operator esențial în domeniul depozitării și manipulării produselor petroliere, sau Metrorex, operatorul rețelei de metrou din București.

În plus, în selecție au fost incluse unsprezece companii feroviare care acoperă atât transportul de mărfuri, cât și pe cel de pasageri, două producătoare de energie și termoficare, dar și o firmă responsabilă pentru inspecția tehnică a echipamentelor tehnologice critice, incluzând cazane, cilindri suprarepresurizați și macarale.

Semnificația Reformei pentru Economia României

Această extindere a listei face parte din strategia guvernamentală mai largă menită să modernizeze sectorul întreprinderilor de stat, care, în multe cazuri, se confruntă cu provocări majore legate de eficiență, transparență și performanță economică. Prin selectarea acestor companii, guvernul urmărește să creeze un cadru favorabil pentru implementarea unor reforme structurale, care să sporească competitivitatea și sustenabilitatea financiară.

De asemenea, monitorizarea atentă a performanțelor și identificarea concretă a măsurilor necesare – fie sub forma unor restructurări organizatorice, fie chiar printr-o eventuală lichidare controlată – se anunță a fi esențiale pentru succesul întregului program. Această abordare va contribui în cele din urmă la optimizarea alocării resurselor publice și la dezvoltarea unor companii de stat eficiente, care să aducă un beneficiu real economiei și societății românești.

Pașii Următori în Procesul de Reformă

După această extindere a listei, companiile vizate vor fi supuse unor analize detaliate, care vor examina atât aspectele financiare, cât și cele operaționale și juridice. CNR9 va continua să coordoneze acest proces și să propună măsurile adecvate pentru fiecare entitate în parte.

Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a subliniat importanța unei monitorizări riguroase și a unei planificări transparente, afirmând că succesul reformelor depinde de colaborarea între ministere, managementul companiilor și alte părți implicate.


Implementarea reformei întreprinderilor de stat din România reprezintă un demers ambițios și necesar pentru revitalizarea economiei și creșterea responsabilității în gestionarea patrimoniului public. Cu această extindere a listei, guvernul își reafirmă angajamentul ferm de a transforma companiile de stat în entități sustenabile și eficiente.

Foto: Gov.ro
Text realizat de Iulian pentru Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.