Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul României încheie discuțiile cu magistrații și pregătește proiectul legii pensiilor săptămâna aceasta

Redacția•17 noiembrie 2025
Guvernul României încheie discuțiile cu magistrații și pregătește proiectul legii pensiilor săptămâna aceasta

Pe scurt

Guvernul României a anunțat finalizarea negocierilor cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea pensiilor magistraților, urmând să prezinte o versiune revizuită a proiectului până pe 18 noiembrie, invitând asociațiile magistraților să își exprime cu promptitudine opinia consultativă necesară pentru a permite adoptarea legii până pe 28 noiembrie, termen stabilit de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu că, deși proiectul va fi ajustat în urma negocierilor cu coaliția guvernamentală, executivul este pregătit să susțină o propunere similară cu cea respinsă anterior de Curtea Constituțională din motive procedurale. Principalele puncte contestate de CSM și ICCJ sunt plafonul pensiei la 70% din salariul net și perioada de tranziție de 10 ani pentru creșterea vârstei de pensionare. În ciuda posibilității ca ICCJ să retrimită din nou proiectul spre analiză Curții Constituționale, ceea ce ar putea întârzia sau bloca adoptarea legii, Guvernul pare să prefere neacceptarea solicitărilor magistraților față de neadoptarea legii, întrucât întârzierea adoptării ar împiedica accesarea a 230 milioane euro din fondurile europene de reziliență. Premierul a afirmat că proiectul propus este unul corect și respectuos față de magistrați și a insistat asupra necesității unui răspuns rapid din partea CSM pentru a asigura adoptarea legii în timp util. Totodată, consilierul prezidențial Ludovic Orban a propus o variantă mai radicală, care să coreleze calculul pensiilor magistraților strict cu contribuțiile acestora la sistemul de asigurări sociale. Această evoluție aduce în prim-plan tensiunile dintre coaliția de guvernare și sistemul judiciar în contextul reformei sistemului de pensii magistraților în România.

Guvernul României încheie discuțiile cu magistrații și pregătește proiectul legii pensiilor săptămâna aceasta

Guvernul României finalizează discuțiile cu magistrații și pregătește o nouă lege a pensiilor în această săptămână

Guvernul României a decis să încheie negocierile directe cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea pensiilor magistratilor și să redacteze o versiune revizuită a proiectului de lege până pe 18 noiembrie. Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu acordat Europa Liberă, citat de G4media.ro, că această modificare a strategiei vizează impulsionarea magistraților să își demonstreze loialitatea prin emiterea rapidă a avizului consultativ necesar, astfel încât legea să poată fi adoptată până la termenul-limită din 28 noiembrie, impus de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Noul proiect, cu posibilitatea unor ajustări

Deși premierul a menționat că urmează să înainteze un proiect similar celui respins anterior de Curtea Constituțională din motive procedurale, el a lăsat deschisă posibilitatea unor compromisuri. Coaliția de guvernare susține acest demers, în ciuda unor poziții divergente exprimate de Partidul Social Democrat și președintele Municipiului București, Nicușor Dan.

Principalul punct de dispută este reprezentat de valoarea pensiilor – stabilită la 70% din salariul net, și perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare, propusă să fie de 10 ani. Aceste elemente au fost considerate insuficiente atât de CSM, cât și de ICCJ.

Procedura accelerată și riscurile legale

Chiar dacă CSM își va exprima loialitatea și va emite rapid avizul, ceea ce ar permite aprobarea legii printr-o procedură parlamentară accelerată, ICCJ are în continuare posibilitatea să solicite o nouă sesizare la Curtea Constituțională. Aceasta ar putea provoca întârzieri semnificative sau chiar blocarea definitivă a promulgării legii.

În lipsa unei legiferări complete până pe 28 noiembrie – scenariu pe care premierul pare să îl accepte în locul conformării cerințelor magistraților –, România riscă să piardă deblocarea unei finanțări nerambursabile în valoare de 230 de milioane de euro, acordată prin PNRR pentru această măsură. Totuși, premierul Bolojan pare să considere că acest cost este minor comparativ cu menținerea pe termen nelimitat a unor pensii care depășesc salariile și a unei vârste de pensionare scăzute, privilegii de care beneficiază magistrații.

Atitudinea premierului Ilie Bolojan

„Cred că propunerea pe care am făcut-o este justă, corectă și respectuoasă față de magistrați,” a afirmat Bolojan. „Săptămâna viitoare vom reînainta proiectul. În prima parte a săptămânii vom face acest lucru pentru a oferi un timp rezonabil CSM să ne transmită avizul lor, în forma pe care o consideră potrivită. Maniera și termenele în care se va răspunde vor reflecta, de asemenea, buna colaborare și loialitatea la care ne așteptăm, astfel încât să putem trimite proiectul pentru adoptare cât mai rapid posibil,” a mai adăugat premierul.

Propuneri mai radicale în dezbatere

Pe lângă varianta moderată promovată de Guvern, au fost și voci mai radicale, cum este cea a consilierului prezidențial și fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban. Acesta a sugerat ca pensiile magistraților să fie calculate strict pe baza contribuțiilor lor la fondul de asigurări sociale, o idee cu impact major asupra cuantumului acestor pensii.

În lumina acestor evoluții, este clar că problema pensiilor magistraților rămâne una dintre cele mai sensibile teme din agenda publică românească. Guvernul trebuie să găsească rapid o soluție viabilă care să respecte calendarul european, să păstreze echilibrul bugetar și, în același timp, să asigure o reformă echitabilă pentru magistrați.

Foto: Gov.ro
Autor: Iulian, Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.