Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul României ia în calcul preluarea Fondului Proprietatea de la Portul Constanța

Redacția•09 decembrie 2025
Guvernul României ia în calcul preluarea Fondului Proprietatea de la Portul Constanța

Pe scurt

Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor condus de Ciprian Șerban, analizează posibilitatea preluării pachetului de 20% deținut de Fondul Proprietatea în Porturile Maritime Constanța (CNAPMC), ceea ce ar transforma statul în acționar unic al celui mai important hub logistic al țării pentru import-export, tranzit, depozitare și operare a mărfurilor pe Marea Neagră. Această inițiativă se înscrie în contextul unor investiții majore ale statului, incluzând și preluarea unui pachet similar de 20% din Aeroporturile București, ambele tranzacții ridicând totalul investițiilor statului la aproximativ 270 de milioane de euro, la care se adaugă circa 86 de milioane de euro pentru planurile CNAPMC privind portul moldovean Giurgiulești. Fondul Proprietatea evaluează pachetul de 20% în CNAPMC la 350 milioane RON (70 milioane euro), ceea ce plasează compania portuară ca a doua cea mai valoroasă în portofoliul fondului, după Aeroporturile București. În ciuda ajustărilor financiare cauzate de scăderea traficului generat de situația din Ucraina, CNAPMC a raportat un profit net de 154,6 milioane RON în primele nouă luni ale anului 2025. În paralel, CNAPMC este implicată în procesul de preluare a portului Giurgiulești din Moldova, operat prin concesiunea Danube Logistics deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), tranzacție contestată de Fondul Proprietatea. Această preluare, evaluată la 62 milioane euro, implică și investiții suplimentare de 24 milioane euro pentru extinderea regimului de „port internațional” al Giurgiulești, iar Ministerul Transporturilor a propus majorarea capitalului CNAPMC cu 99 milioane USD pentru finanțarea acestor demersuri strategice. Ciprian Șerban a subliniat importanța strategică a portului Constanța pentru România și confirmă intenția de a achiziționa pachetul de acțiuni de la Fondul Proprietatea, urmând ca detaliile viitoarelor pași să fie discutate cu managementul companiei, consolidând astfel controlul statului asupra unui nod crucial pentru economia și infrastructura logistică națională, poziționând România ca un actor cheie în dezvoltarea regională a transporturilor pe Marea Neagră și Danubiană.

Guvernul României ia în calcul preluarea Fondului Proprietatea de la Portul Constanța

Guvernul României analizează preluarea acțiunilor Fondul Proprietatea în Portul Constanța

Statul român, prin Ministerul Transporturilor condus de Ciprian Șerban, evaluează posibilitatea achiziționării participației de 20% pe care Fondul Proprietatea (BVB: FP) o deține în Porturi Maritime Constanța (CNAPMC). În urma acestei operațiuni, statul ar deveni unicul acționar al celui mai important nod logistic al României, cu responsabilități majore în gestionarea import-exportului, tranzitului, depozitării și operării mărfurilor pe Marea Neagră.

Pe lângă intenția de a prelua pachetul de 20% pe care Fondul Proprietatea îl are și în Compania Națională Aeroporturi București (CNAMB), investițiile totale ale statului în aceste două companii ar ajunge la circa 270 milioane euro. La aceasta se adaugă aproximativ 86 milioane euro necesare pentru proiectele planificate de CNAPMC în portul moldovean Giurgiulești, ceea ce presupune o efort financiar semnificativ ce ar putea impune ulterior listarea la bursă a acțiunilor celor două firme.

„Din punctul meu de vedere, CNAPMC este o companie performantă și profitabilă [...]. Portul are o importanță strategică pentru România, astfel că este oportun să cumpărăm acțiunile Fondului Proprietatea. În perioada următoare voi avea discuții cu conducerea companiei pentru a stabili pașii următori”, a declarat ministrul Ciprian Șerban pentru Ziarul Financiar.

Fondul Proprietatea a evaluat deținerea sa de 20% în CNAPMC la o valoare de 350 milioane lei (aproximativ 70 milioane euro), ceea ce plasează întreaga companie de administrare portuară la o estimare de 350 milioane euro. Aceasta reprezintă a doua cea mai valoroasă investiție a fondului, după cea din Aeroporturile București.

Momentul actual este marcat de o recalibrare a operațiunilor CNAPMC, ca urmare a reducerii traficului legat de situația din Ucraina. Astfel, ajustat pentru efecte excepționale, profitul operațional al companiei a scăzut cu 22%, ajungând la 118 milioane lei (circa 23 milioane euro) în primele nouă luni ale anului 2025. În ceea ce privește profitul net, CNAPMC a raportat 154,6 milioane lei (aproximativ 30 milioane euro) în aceeași perioadă.

În paralel, CNAPMC derulează procesul de preluare a singurului port maritim al Republicii Moldova, Giurgiulești (PILG), care este deținut în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Această mișcare este contestată de Fondul Proprietatea. BERD a solicitat 62 milioane euro pentru Danube Logistics, compania care deține concesiunea asupra PILG, care administrează cea mai mare parte a portului moldovean. Pe lângă această sumă, CNAPMC intenționează să investească încă 24 milioane euro în operatorul portuar moldovean, dar numai după ce va fi prelungit regimul special „port internațional” de care beneficiază Giurgiulești.

Danube Logistics, aflată în totalitate în proprietatea BERD, operează portul Giurgiulești pe baza unei concesiuni valabile 99 de ani, acordată în 2004. Totuși, regimul special de „port liber internațional” expiră în 2030, ceea ce reprezintă un punct sensibil în discuțiile despre viitorul portului.

În data de 15 mai 2025, Ministerul Transporturilor a propus în calitate de acționar ca CNAPMC să își majoreze capitalul social cu 99 milioane dolari, sumă ce ar urma să fie folosită pentru preluarea portului Giurgiulești și finanțarea investițiilor ulterioare.

Raportul trimestrial al Fondului Proprietatea evidențiază că „în cadrul adunării generale a acționarilor din 19 iunie 2025, Ministerul Transporturilor a aprobat depunerea unei oferte obligatorii pentru achiziția potențială a Danube Logistics. Până în prezent, nu au fost adoptate alte decizii ale acționarilor privind finalizarea achiziției Danube Logistics sau finanțarea acesteia prin majorarea capitalului social”.

Prin această mutare, România își consolidează controlul asupra infrastructurii critice de transport maritim, semnalând o strategie de reinvestire a capitalului de stat în domeniul logisticii și transporturilor, în contextul creșterii rolului portului Constanța pe scena comerțului regional și internațional.

Jurnalist: Iulian – romania-insider.com
Foto: Sebastiangh / Dreamstime.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.