Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul României avansează Legea privind pensiile magistraților în Parlament

Redacția•06 decembrie 2025
Guvernul României avansează Legea privind pensiile magistraților în Parlament

Pe scurt

Guvernul României a preluat responsabilitatea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, a anunțat premierul Ilie Bolojan pe 2 decembrie. Proiectul, care a primit un aviz negativ din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), marchează a doua încercare a Guvernului de a promulga această lege după ce Curtea Constituțională a respins-o în octombrie din motive procedurale, la solicitarea ICCJ, care se pregătește să ceară o nouă analiză a proiectului. Potrivit noii propuneri, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor va crește semnificativ, de la 48-50 de ani la 65 de ani, iar vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată de la 25 la minimum 35 de ani, cu interzicerea pensionării anticipate înainte de vârsta de 58 de ani. Totodată, proiectul introduce un plafon al pensiilor stabilit la 55% din salariul mediu brut din ultimii cinci ani, dar care nu va depăși 70% din salariul net final al magistratului, înlocuind sistemul actual, unde pensiile echivalează aproape cu ultimul salariu lunar, o practică criticată atât pe plan internațional, cât și de autoritățile fiscale române. Perioada de tranziție pentru aplicarea noilor reguli se extinde de la 10 la 15 ani, ceea ce implică o creștere graduală a perioadei de muncă pentru fiecare cohortă de magistrați, în vederea alinierii treptate la noile standarde. Această reformă ambițioasă vine într-un context delicat, încercând să răspundă provocărilor financiare și să aducă sustenabilitate sistemului de pensii al magistraților din România.

Guvernul României avansează Legea privind pensiile magistraților în Parlament

Guvernul României și-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege care vizează reformarea pensiilor magistraților, a anunțat premierul Ilie Bolojan pe 2 decembrie. Potrivit acestuia, proiectul a primit avizul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), însă cu o opinie negativă.

Aceasta reprezintă a doua încercare a Executivului de a promova actul normativ, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins legea în luna octombrie pe motive procedurale, la solicitarea ICCJ. De altfel, se așteaptă ca instanța supremă să solicite din nou CCR să reexamineze proiectul.

Modificări-cheie propuse pentru pensiile magistraților

Proiectul prevede o creștere semnificativă a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, de la 48-50 de ani în prezent la 65 de ani. De asemenea, vechimea minimă necesară pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani, iar posibilitatea pensionării anticipate înainte de 58 de ani va fi eliminată.

Premierul Bolojan, citat de Economedia.ro, a explicat că proiectul introduce și un plafon pentru cuantumul pensiilor, care va fi stabilit la 55% din salariul mediu brut pe ultimii cinci ani, dar nu va putea depăși 70% din salariul net final al magistratului. În prezent, pensiile magistraților sunt calculat aproximativ egal cu ultimul salariu lunar al acestora, sistem criticat atât de partenerii internaționali, cât și de autoritățile fiscale interne pentru impactul său financiar.

Perioada de tranziție, extinsă

Pentru a permite o adaptare graduală la noile reguli, perioada de tranziție propusă în proiect se prelungește de la 10 la 15 ani. Astfel, fiecare generație de magistrați care urmează să se pensioneze va trebui să lucreze cu câte un an în plus față de cerințele în vigoare anterior. Acest mecanism are scopul de a alinia progresiv condițiile de pensionare cu noile standarde stabilite.

Concluzii și perspective

Inițiativa guvernamentală vine după mai multe critici la adresa sistemului actual de pensii al magistraților, văzut ca fiind unul cu beneficii disproporționate și nesustenabil pe termen lung. Totuși, opoziția din partea ICCJ și opinia negativă a Curții de Casație arată că reformele propuse întâmpină rezistențe importante.

Următorii pași vor consta în reexaminarea proiectului de către CCR, la solicitarea ICCJ, după care va urma o dezbatere parlamentară amplă. Dacă legea va fi adoptată, aceasta va schimba profund sistemul de pensionare al magistraților, aducându-l mai aproape de standardele practicate în alte domenii și țări.

Articol redactat de Iulian, Romania-Insider.com
Foto: Gov.ro

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.