Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul României alocă 3,8 miliarde RON pentru plata restanțelor către contractori

Redacția•21 decembrie 2025
Guvernul României alocă 3,8 miliarde RON pentru plata restanțelor către contractori

Pe scurt

Guvernul României a aprobat pe 17 decembrie o ordonanță de urgență prin care Ministerul Finanțelor alocă aproape 2,5 miliarde lei (aproximativ 500 milioane euro) pentru plata restanțelor către antreprenorii care lucrează pentru Ministerul Dezvoltării (MDLPA) și pentru continuarea investițiilor publice, adăugând această sumă celor 1,35 miliarde lei repartizate recent Ministerului Transporturilor, Ministerului Agriculturii și altor autorități de management ale fondurilor europene destinate proiectelor din domeniul dezvoltării regionale, toate cu scopul de a achita facturile restante. Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat angajamentul ferm ca toate facturile depuse pentru lucrările realizate, inclusiv cele comisionate recent, să fie plătite până la sfârșitul anului, astfel încât să nu existe facturi neplătite în niciun program guvernamental finanțat prin minister. Aceste măsuri au fost posibile datorită evoluției favorabile a situației fiscal-bugetare din ultimele șase luni, susținute de o coordonare eficientă a programării fondurilor bugetare și europene, adaptarea Planului Național de Redresare și Reziliență la condițiile reale de implementare și măsurile ferme adoptate pentru disciplina bugetară și creșterea veniturilor, a precizat Ministerul Finanțelor. Această alocare semnificativă este un pas important pentru susținerea investițiilor publice și deblocarea plăților către contractanți, contribuind la dezvoltarea economică și la întărirea încrederii în programele naționale de dezvoltare.

Guvernul României alocă 3,8 miliarde RON pentru plata restanțelor către contractori

Guvernul român alocă 3,8 miliarde RON pentru stingerea datoriilor către antreprenori

Pe 17 decembrie, Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență prin care Ministerul Finanțelor va direcționa aproape 2,5 miliarde RON (aproximativ 500 milioane euro) pentru achitarea restanțelor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), dar și pentru continuarea investițiilor publice.

Această sumă se adaugă celor 1,35 miliarde RON alocați săptămâna trecută pentru Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, precum și pentru alte autorități de management care administrează fondurile europene destinate proiectelor de dezvoltare regională. Scopul principal rămâne același: plata facturilor restante către furnizorii și antreprenorii implicați în proiecte finanțate de stat sau din fonduri europene.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat pentru Economica.net: „Vom achita toate facturile înaintate Ministerului Dezvoltării pentru lucrările de investiții realizate, inclusiv pe cele recepționate în această lună, cu excepția cazului în care sunt necesare completări sau clarificări suplimentare. La finalul acestui an, nu vom mai înregistra restanțe în ceea ce privește facturile pentru oricare dintre programele guvernamentale gestionate de Ministerul Dezvoltării.”

Această decizie vine pe fondul unei evoluții pozitive a situației fiscal-bugetare din ultimele şase luni, potrivit afirmațiilor oficiale ale Ministerului Finanțelor. Consolidarea financiară a fost susținută printr-o coordonare eficientă a programării fondurilor bugetare și europene, adaptarea realistă a Planului Național de Redresare și Reziliență la condițiile de implementare din teren, precum și prin măsuri ferme luate de guvern în domeniul disciplinei bugetare și creșterii veniturilor la bugetul de stat.

Printr-o gestionare riguroasă, autoritățile urmăresc eliminarea restanțelor, astfel încât antreprenorii și furnizorii care contribuie la dezvoltarea infrastructurii și a altor domenii vitale să nu mai întâmpine întârzieri la plată. De asemenea, deblocarea acestor sume va impulsiona ritmul investițiilor publice, contribuind direct la progresul regional și economic al țării.

Alocările recente reflectă o atenție sporită asupra restanțelor istorice acumulate, considerate un obstacol în realizarea obiectivelor naționale de dezvoltare și absorbție a fondurilor europene. În acest context, Ministerul Dezvoltării, împreună cu Ministerul Finanțelor și alte instituții responsabile, colaborează strâns pentru a asigura o bună gestionare și utilizare a resurselor financiare puse la dispoziție.

De asemenea, suma totală pusă la dispoziție pentru stingerea datoriilor către contractori și finanțarea investițiilor publice în ultimele săptămâni depășește 3,8 miliarde RON, culminând astfel cu o politică clară de susținere a investițiilor strategice ce vizează modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale.

Această măsură vine în sprijinul sectorului construcțiilor, unul esențial pentru dezvoltarea economică, care a întâmpinat în trecut dificultăți majore cauzate de restanțe la plată. O lichidare rapidă a acestor datorii va favoriza stabilitatea financiară a companiilor, încurajându-le astfel să participe activ la noile proiecte de anvergură aflate în derulare.

În concluzie, prin aceste măsuri financiare, guvernul român își reafirmă angajamentul ferm față de susținerea investițiilor publice și dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării, cu un impact direct asupra creșterii economice și a bunăstării cetățenilor.

Foto: Alexandru Marinescu / Dreamstime.com
Contact: iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.