Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Guvernul lansează platforma oficială WorkinRomania pentru muncitorii străini

Redacția•23 decembrie 2025
Guvernul lansează platforma oficială WorkinRomania pentru muncitorii străini

Pe scurt

Guvernul României pregătește lansarea platformei oficiale WorkinRomania.gov.ro, conform unui proiect de ordonanță de urgență recent publicat, care vizează facilizarea integrării și protecției lucrătorilor străini pe piața muncii autohtonă. Această platformă va servi ca un punct unic de interacțiune între angajatori, agențiile de plasare a forței de muncă și autoritățile statului, simplificând procedurile administrative printr-o aplicație unică, digitalizând procesul de angajare a cetățenilor din țări terțe și impunând înregistrarea obligatorie a angajatorilor care recrutează muncitori din afara Uniunii Europene. Inițiativa legislativă, generată de deficitul acut de forță de muncă în sectoare precum producția, construcțiile și comerțul, își propune să întărească mecanismele de protecție a lucrătorilor străini, să prevină exploatarea acestora și să combată migrația ilegală, prin reglementări clare privind autorizarea agențiilor externe de recrutare, bazate pe criterii riguroase de eligibilitate, reputație profesională și capacitate financiară. De asemenea, guvernul va institui o listă actualizată periodic cu ocupațiile deficitare, precum și vize de muncă diferențiate, asigurând un echilibru între necesitățile angajatorilor, buna funcționare a pieței muncii și drepturile lucrătorilor străini. În prezent, România găzduiește peste 140.000 de muncitori non-UE, iar în anul viitor se estimează acceptarea a încă 75.000 de persoane pe piața muncii locale, consolidând astfel rolul țării ca destinație importantă pentru forța de muncă externă. Această strategie digitală și legislativă reprezintă un pas esențial pentru modernizarea și eficientizarea recrutării forței de muncă în contextul provocărilor economice contemporane.

Guvernul lansează platforma oficială WorkinRomania pentru muncitorii străini

Guvernul României a propus un proiect de ordonanță de urgență pentru înființarea platformei oficiale WorkinRomania.gov.ro, destinată inclusiv angajatorilor, agențiilor de plasare a forței de muncă și autorităților statului. Această inițiativă are scopul de a crea un punct unic de interacțiune online pentru gestionarea procesului de recrutare a lucrătorilor străini.

Potrivit Economedia.ro, proiectul de act normativ include și procedurile de înregistrare și obligațiile angajatorilor care angajează cetățeni din afara Uniunii Europene. În plus, reglementează autorizarea și activitatea agențiilor de plasare a forței de muncă străine, dar și actualizările necesare la legislația aferentă. Măsurile vin ca o răspuns direct la deficitul acut de forță de muncă în multe sectoare ale economiei românești.

Context și nevoi actuale

De la debutul pandemiei COVID-19, companiile autohtone au început să se orienteze către muncitori din țări din Asia de Sud-Est, pentru a suplini lipsa angajaților locali. Deficitul de forță de muncă s-a accentuat în special în industriile manufacturieră, construcții și comerț.

În acest context, noua platformă vine să digitalizeze integral procesul de angajare a străinilor, oferind și o aplicație unificată care simplifică procedurile administrative. Un alt element cheie este înființarea unui registru oficial în care angajatorii care doresc să recruteze cetățeni din afara Uniunii trebuie să se înregistreze obligatoriu.

Protecția și drepturile lucrătorilor străini

Proiectul de lege are și o componentă importantă de protecție, vizând întărirea mecanismelor împotriva exploatării muncii străinilor și combaterea migrației ilegale. Se dorește astfel un echilibru între nevoile angajatorilor, buna funcționare a pieței muncii din România și respectarea drepturilor celor care vin să muncească pe teritoriul țării.

Una dintre prevederile documentului este reglementarea strictă a agențiilor de plasare, care vor trebui să fie autorizate pe baza unor criterii clare, printre care reputația profesională și capacitatea financiară. De asemenea, Guvernul va elabora o „Listă a ocupațiilor deficitare”, actualizată periodic, pentru a orienta recrutările către domeniile cu reală nevoie de forță de muncă. Vor exista totodată tipuri de vize de lucru diferențiate, în funcție de specificul posturilor.

Statistici și perspective pentru piața muncii

La ora actuală, în România activează peste 140.000 de lucrători provenind din afara Uniunii Europene, cu prezență semnificativă în sectoarele manufacturier, construcții sau comerț. Potrivit surselor oficiale citate de România Actualități, în 2025 se intenționează să fie admise încă aproximativ 75.000 de persoane străine pe piața muncii românești.

Implementarea platformei WorkinRomania.gov.ro reprezintă o etapă importantă în modernizarea și reglementarea acestui proces, oferind un cadru legal clar, mecanisme eficiente de control și o transparență sporită pentru toate părțile implicate.

Foto: cateyeperspective | Dreamstime.com
Articol realizat de Radu, pentru Romania-Insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.