Știri naționale și internaționale

Guvernul accesează rezerva de apă potabilă din stat pe fondul crizei din două județe din România

Redacția•06 decembrie 2025

Pe scurt

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România a decis distribuirea apei potabile din rezervele de stat către 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița, ca urmare a unei crize grave cauzate de scăderea nivelului apei în acumularea Paltinu, care a afectat sistemul de distribuție și a privit peste 107.000 de oameni, inclusiv spitale locale și rafinăria Brazi, operată de OMV Petrom. Problema a fost generată de lucrările hidrotehnice programate la baraj, combinate cu creșterea turbidității și sedimentele aduse de ploi, ceea ce a compromis calitatea apei brute și a impus sistarea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița. În context, rafinăria de gaze naturale Brazi, care produce aproximativ 10% din energia României, va primi apă prin termo Ploiești pentru continuarea activității, decizie luată în cadrul unei întâlniri a Ministerului Energiei și altor instituții cheie. Spitalele din Câmpina, Voila, Florești, Băicoi și Breaza au fost, de asemenea, afectate, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ordonat activarea unei celule de criză pentru urmărirea situației și suplimentarea zilnică cu peste 1.650 de baxuri de apă potabilă. Consiliul Județean Prahova anunțase suspendarea activității medicale în spitalele afectate, iar ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a clarificat că întreruperea apei nu a fost o decizie ministerială, ci o consecință a incapacității operatorului local ESZ Prahova de a asigura standardele sanitare, în ciuda informărilor din octombrie și a obligației legale a operatorului de a implementa măsuri compensatorii, care însă nu au fost luate. Turbiditatea crescută a apei brute după coborârea controlată a nivelului și ploile abundente au făcut imposibilă tratarea apei la stația Voila, iar Direcția de Sănătate Publică a confirmat pericolul pentru sănătatea publică, motiv pentru care oprirea apei a fost obligatorie din punct de vedere tehnic. Autoritățile estimă că reluarea completă a alimentării cu apă potabilă va dura până la șase zile, în timp ce distribuția gratuită de apă din rezerva de stat continuă pentru a garanta condițiile minime de trai ale populației afectate. Această situație de criză scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului de alimentare cu apă din România și necesitatea unei gestionări mai eficiente a resurselor și infrastructurii critice.

Guvernul recurge la rezerva de stat de apă potabilă pe fondul crizei din două județe din România

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis recent distribuirea apei potabile din rezerva de stat către 13 localități din județele Prahova și Dâmbovița, afectate sever de o scădere a nivelului apei în lacul de acumulare Paltinu. Această situație a cauzat disfuncționalități în sistemul de alimentare cu apă, impactând peste 100.000 de persoane, unități medicale din zonă și rafinăria Brazi, o componentă-cheie în producția națională de energie.

Cauza crizei și măsurile adoptate

Problemele au fost generate în principal de lucrările hidrotehnice planificate la barajul Paltinu, care au dus la scăderea nivelului apei din rezervor. Situația s-a agravat ulterior din cauza ploilor puternice care au crescut turbiditatea și cantitatea de sedimente din apă, afectând calitatea apei brute. Aceste condiții au impus întreruperea alimentării cu apă potabilă în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița.

În acest context, peste 107.000 de locuitori, alături de școli și instituții medicale, sunt afectați de lipsa apei potabile. Pentru a preveni agravarea situației și a respecta standardele minime de trai, autoritățile au decis oferirea apei gratuit, din rezervele statului.

Impactul asupra industriei și serviciilor medicale

Printre instituțiile afectate se numără și Rafinăria Brazi, operată de OMV Petrom, care asigură aproximativ 10% din energia României. Pentru a menține funcționarea acesteia, furnizorul de energie termică Termo Ploiești a fost autorizat să livreze apă în următoarele zile.

Decizia privind alimentarea cu apă a rafinăriei a fost luată în data de 2 decembrie, în cadrul unei ședințe la care au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, autorităților locale, OMV Petrom, Transelectrica, ESZ Prahova, Hidro Prahova, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Termo Ploiești. Toți au subliniat că operațiunile neîntrerupte ale rafinăriei sunt esențiale pentru securitatea energetică a țării.

De asemenea, mai multe spitale din regiune – precum Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumoftiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi și Spitalul de Pneumoftiziologie Breaza – au rămas fără apă. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că situația este monitorizată cu atenție și că pacienții vor fi, dacă se poate, transferați către unități medicale din București.

Ministrul a anunțat, de asemenea, activarea unei celule de criză la nivelul Ministerului Sănătății, pe care o coordonează personal. Aceasta funcționează non-stop pentru a asigura raportări continue, intervenții rapide și o comunicare eficientă cu toate instituțiile implicate. Pentru a sprijini personalul medical și pacienții, zilnic vor fi distribuite peste 1.650 de recipiente cu apă potabilă.

Reacția autorităților și explicațiile oficiale

Consiliul Județean Prahova a anunțat că activitatea medicală în cele cinci spitale afectate a fost suspendată temporar. Între timp, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, aflată sub presiune din partea partenerilor din coaliția guvernamentală, a prezentat public evoluția evenimentelor ce au condus la criză.

Ea a subliniat că decizia de întrerupere a alimentării cu apă nu a aparținut ministerului, ci s-a datorat incapacității operatorului local ESZ Prahova de a furniza apă potabilă conform standardelor sanitare. Ministerul a precizat că ESZ Prahova fost informat încă din octombrie asupra riscurilor provocate de scăderea nivelului rezervorului și avea obligația legală de a lua măsuri compensatorii, precum asigurarea unor rezervoare tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea rețelei pentru scenarii de urgență și informarea populației și a autorităților locale. Nicio măsură concretă nu a fost pusă însă în aplicare.

Mai mult, ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomița și Hidroelectrica au transmis asigurări oficiale ministrului că alimentarea cu apă nu va fi afectată, pe parcursul lunilor octombrie și noiembrie. După scăderea controlată a nivelului apei și precipitațiile abundente, turbiditatea apei brute a depășit însă limitele admise pentru tratare, iar stația Voila nu a mai putut procesa apă conform cerințelor sanitare. Direcția de Sănătate Publică a confirmat că distribuția apei în aceste condiții ar fi pus în pericol sănătatea publică.

Prin urmare, întreruperea furnizării apei a fost o consecință tehnică, nu o decizie administrativă a ministerului.

Perspective și estimări pentru reluarea alimentării

Conform datelor furnizate de autoritatea națională de apă, reluarea completă și continuă a alimentării cu apă potabilă în zonele afectate va putea avea loc în aproximativ șase zile.

Situația rămâne monitorizată de toate autoritățile competente, care lucrează pentru diminuarea efectelor crizei asupra populației, sectorului medical și industriei energiei.

Sursa foto: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), Romania, Facebook

Articol redactat de Radu, Romania Insider

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.