Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Guvernatorul Băncii Centrale a României estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an

Redacția17 noiembrie 2025
Guvernatorul Băncii Centrale a României estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an

Pe scurt

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat la 14 noiembrie, cu ocazia lansării Raportului asupra Inflației, că economia României nu va înregistra probabil două trimestre consecutive de contracție, evitând astfel intrarea în recesiune, iar chiar și în cazul unui trimestru negativ în ultimele luni ale anului, creșterea economică anuală va fi pozitivă, estimată la aproximativ 1%. El a subliniat că, deja în primele nouă luni ale anului, economia a crescut cu 1,5% comparativ cu perioada similară a anului precedent, conform datelor preliminare publicate de INS. Mugur Isărescu a menționat că BNR depune toate eforturile pentru a reduce inflația fără a agrava riscul unei recesiuni, recunoscând dificultățile guvernului în gestionarea politicii fiscale prociclice. În acest context, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, o poziție aparent moderată în raport cu o inflație anuală de aproape 10%, dar justificată de caracterul tranzitoriu al creșterii prețurilor. De asemenea, BNR anticipează o temperare a inflației la 3,7% până la finalul anului 2026, în scădere față de estimarea de 8,8% pentru sfârșitul lui 2023, evidențiind astfel o perspectivă pozitivă asupra evoluției economice și stabilității financiare a țării pe termen mediu.

Guvernatorul Băncii Centrale a României estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat pe 14 noiembrie, în cadrul prezentării Raportului asupra Inflației, că este puțin probabil ca economia românească să înregistreze două trimestre consecutive cu scădere economică, eveniment care ar marca intrarea în recesiune. Chiar și în ipoteza în care ultimul trimestru ar aduce contracție, evoluția anuală ar rămâne totuși pozitivă, cu o creștere estimată în jurul a 1%.

Creștere economică în pofida provocărilor

Conform datelor preliminare publicate de Institutul Național de Statistică (INS), între ianuarie și septembrie 2023 economia României a crescut deja cu aproximativ 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. „Bazându-mă atât pe speranță, cât și pe experiența acumulată, sunt convins că nu vom vedea două trimestre succesive cu scădere economică, condiție necesară pentru a fi încadrat în recesiune. Totuși, chiar dacă în ultimul trimestru ar surveni o reducere a activității, pentru întreg anul creșterea va rămâne pozitivă, în jur de 1%”, a subliniat guvernatorul BNR, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor legate de declinul din trimestrul III 2023.

BNR în lupta cu inflația fără a împinge economia spre recesiune

Mugur Isărescu a reafirmat angajamentul BNR de a combate inflația fără a agrava riscul unei recesiuni. Guvernatorul a explicat că banca centrală înțelege dificultățile cu care se confruntă guvernul în reducerea caracterului prociclic al politicii fiscale. Astfel, BNR a evitat adoptarea unei politici monetare excesiv de restrictive, care ar fi putut frâna și mai mult creșterea economică.

La ultima ședință a Consiliului de Administrație din această lună, BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%. Deși având în vedere nivelul inflației anuale, aproape de 10%, această decizie ar putea părea indulgentă, oficialii explică că inflația este în mare parte tranzitorie. Potrivit estimărilor BNR, rata anuală a inflației va coborî la 3,7% până la sfârșitul anului 2026, pornind de la un nivel prognozat de 8,8% la finalul anului curent.

Perspective pe termen mediu și context economic

Economia românească a consolidat o creștere modestă, dar stabilă în primele trei trimestre, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv într-un context global complicat. Guvernatorul BNR a reiterat necesitatea unei politici monetare echilibrate, care să sprijine redresarea economică fără a stimula surplusiv consumul sau a alimenta inflația pe termen lung.

De asemenea, reducerea presiunilor inflaționiste va oferi spațiu pentru o politică monetară mai flexibilă și un climat de afaceri mai predictibil, favorabil investițiilor și angajărilor. Astfel, chiar dacă provocările economice nu pot fi eliminate complet, evoluția estimată a economiei românești rămâne în domeniul pozitiv, cu o creștere de cel puțin 1% în 2023.


Foto: Inquam Photos / George Călin

Autor: Iulian, romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.