Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Grupuri civice protestează împotriva liderilor judiciari, în timp ce CSM și Înalta Curte avertizează asupra creșterii ostilității

Redacția•17 noiembrie 2025
Grupuri civice protestează împotriva liderilor judiciari, în timp ce CSM și Înalta Curte avertizează asupra creșterii ostilității

Pe scurt

Mai multe organizații civice din România, precum Iniţiativa România, Corupţia ucide, Iniţiativa Timişoara, Rezistenţa și Declic, au organizat săptămâna trecută un protest vizând conducerea sistemului judiciar, acuzând magistrații de rang înalt că își depășesc atribuțiile instituționale. Denumită „Ce face Lia cu Justiția în România?”, acțiunea s-a concentrat exclusiv pe comportamentul și deciziile Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a Elenei Costache, șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), fără a viza sistemul judiciar în ansamblu. Organizațiile au subliniat că protestul nu reprezintă un atac împotriva justiției sau a tuturor magistraților, ci exprimă respect pentru independența judecătorilor cinstiți care își exercită profesia cu profesionalism. Ele au subliniat legitimitatea criticii instituțiilor și a liderilor din justiție într-o democrație și dreptul cetățenilor de a reacționa atunci când deciziile acestora afectează încrederea publică. Totodată, protestatarii au cerut restaurarea integrității, transparenței și încrederii societății în instituțiile judiciare. Înainte de manifestație, CSM a emis un comunicat în care avertiza asupra creșterii ostilității față de magistrați, pe care o atribuia unor factori politici, condamnând protestul ca o escaladare fără precedent a campaniei împotriva justiției, incompatibilă cu independența sistemului judiciar și cu rolul său fundamental în statul de drept. Această confruntare evidențiază tensiunile în creștere între societatea civilă și conducerea judiciară din România, subliniind nevoia unui dialog transparent pentru a asigura o justiție credibilă și responsivă în țară.

Grupuri civice protestează împotriva liderilor judiciari, în timp ce CSM și Înalta Curte avertizează asupra creșterii ostilității

Organizații civice protestează împotriva conducerii judiciare, în contextul avertizărilor CSM și Înaltei Curți privind creșterea ostilității

Săptămâna trecută, mai multe organizații civice au organizat un protest în fața conducerii sistemului judiciar din România, reproșând unor magistrați de rang înalt depășirea atribuțiilor instituționale, a relatat Epochtimes-romania.com. Grupurile – Inițiativa România, Corupția ucide, Inițiativa Timișoara, Rezistența și Declic – au subliniat că acțiunea lor, intitulată „Ce face Lia cu Justiția în România?”, a vizat anumiți oficiali și nu sistemul judiciar în ansamblu.

Într-o reacție la poziția exprimată anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organizațiile au precizat că protestul „nu reprezintă un atac la adresa întregului sistem judiciar sau a tuturor magistraților”. „Din contră, respectăm independența justiției și recunoaștem existența multor judecători onești, care își exercită profesia cu responsabilitate și profesionalism”, au afirmat reprezentanții grupurilor civice.

Mai mult, ei au explicat că manifestația se concentrează exclusiv pe „conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și pe modul în care aceasta, împreună cu Elena Costache, șefa CSM, pretind să substituie întreaga putere judecătorească.”

Organizatorii au subliniat că critica instituțiilor publice sau a persoanelor din funcții de conducere reprezintă un drept legitim într-un stat democratic și nu trebuie confundată cu un atac la adresa sistemului judiciar. „Independența magistraților nu exclude responsabilitatea publică a celor din poziții de conducere, nici dreptul societății de a reacționa atunci când deciziile sau comportamentele acestora afectează încrederea în justiție”, au explicat aceștia. „Spiritul nostru este pașnic, transparent și democratic, exprimând o profundă îngrijorare cetățenească față de credibilitatea actului de justiție și solicitând revenirea integrității, transparenței și încrederii publice în instituțiile judiciare.”

Cu câteva ore înainte de debutul protestului din fața sediului Înaltei Curți, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat în care avertiza asupra „amplificării atitudinilor ostile față de magistrați în spațiul public”, susținând că acestea ar fi „inițiate și orchestrate de factorul politic”.

În replică, CSM a condamnat provocarea publică la adresa Liei Savonea și a judecătorilor Înaltei Curți, apreciind că manifestația organizațiilor civice „reprezintă o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și rolul său esențial în statul de drept.”

Această tensiune accentuată între unele entități civice și conducerea judiciară reflectă o încrâncenare tot mai mare în spațiul public privind modul de administrare a justiției din România, evidențiind urgența dialogului constructiv pentru a proteja încrederea cetățenilor în sistemul legal.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
iulian@romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.