Știri locale • Dolj19 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Grupul tech român AROBS crește profitul net și veniturile în primele nouă luni din 2025

Redacția•18 noiembrie 2025
Grupul tech român AROBS crește profitul net și veniturile în primele nouă luni din 2025

Pe scurt

Grupul tehnologic român AROBS Transilvania Software, listat la Bursa de Valori București, a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2025 venituri consolidate de 328 milioane RON, cu 7% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce EBITDA a crescut cu 15%, atingând 50 milioane RON, iar profitul net a urcat cu 17%, până la 19 milioane RON. Voicu Oprean, fondatorul și CEO-ul AROBS, a subliniat că aceste rezultate confirmă revenirea companiei pe o traiectorie clară de creștere și atingerea celei mai bune performanțe financiare din ultimii doi ani, datorată echilibrului între cele trei segmente de afaceri și impactului pozitiv al achizițiilor recente ce au consolidat structura grupului și au sporit contribuția fiecărei linii de business. Aproximativ 70% din venituri provin din piețele externe, iar strategia de extindere internațională prin investiții directe și achiziții strategice oferă acces la piețe cu marje mai mari și oportunități de inovare. Segmentul „Software Services” a generat 223,8 milioane RON, în scădere cu 9% față de anul trecut, afectat de încetinirea sectorului auto, în timp ce segmentul „Software Products” a crescut cu 26% la 72,2 milioane RON, iar „Integrated Systems” a atins 32,5 milioane RON, susținut de proiecte strategice precum cel realizat pentru Casa Națională de Pensii Publice. În anul 2025, AROBS a realizat trei tranzacții majore de fuziuni și achiziții, inclusiv preluarea SVT Electronics, specializată în soluții pentru gestionarea datelor tahografelor, achiziția a 70% din Codingscape, companie americană cu peste 70 de specialiști, consolidând prezența pe piața nord-americană, și recent semnarea achiziției unui pachet de 65% din GESS Engineering, firmă sibiană specializată în testarea și validarea sistemelor complexe din industria auto, evidențiind astfel angajamentul AROBS de a-și extinde impactul și portofoliul tehnologic, având o perspectivă echilibrată și o stabilitate solidă în fața ciclurilor economice.

Grupul tech român AROBS crește profitul net și veniturile în primele nouă luni din 2025

Grupul tech românesc AROBS înregistrează creșteri ale profitului net și veniturilor în primele nouă luni din 2025

AROBS Transilvania Software (BVB: AROBS), companie de tehnologie cu profil antreprenorial listată la Bursa de Valori București (BVB), a raportat venituri consolidate de 328 milioane de lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Conform raportului financiar al companiei, EBITDA a atins 50 milioane de lei, înregistrând o creștere de 15%, iar profitul net a urcat cu 17%, până la 19 milioane de lei.

Voicu Oprean, fondatorul și CEO-ul AROBS, a declarat că aceste rezultate confirmă revenirea companiei pe o traiectorie clară de creștere și reprezintă cea mai bună performanță financiară a grupului din ultimii doi ani. „Această evoluție reflectă echilibrul între cele trei segmente de business și impactul pozitiv al achizițiilor realizate în ultimii ani, care au consolidat structura grupului și au intensificat contribuția fiecărei linii de activitate,” a precizat Oprean.

El a adăugat că, totodată, AROBS își extinde continuu prezența internațională, atât prin investiții directe, cât și prin achiziții strategice, ceea ce facilitează accesul pe piețe cu marje mai mari și oportunități de inovare. Astfel, aproximativ 70% din veniturile grupului provin din afara României, asigurând stabilitate și o perspectivă echilibrată în fața ciclurilor economice.

Performanța segmentelor de afaceri

Pe segmente de business, serviciile software („Software Services”) au generat venituri de 223,8 milioane de lei, în scădere cu 9% comparativ cu anul anterior, o scădere explicată de companie prin încetinirea verticalei Automotive, tendință începută încă din 2024 și anticipată pentru 2025.

În schimb, segmentul de produse software („Software Products”) a înregistrat o creștere semnificativă, cu venituri de 72,2 milioane de lei, reprezentând un avans de 26% față de aceeași perioadă a anului 2024. Segmentul sistemelor integrate („Integrated Systems”) a atins venituri de 32,5 milioane de lei, susținut în principal de proiecte strategice precum cel dezvoltat pentru Casa Națională de Pensii Publice.

Extinderea strategică prin achiziții

În acest an, AROBS a finalizat trei tranzacții importante de fuziuni și achiziții (M&A), ce reflectă strategia sa de consolidare și expansiune. În martie 2025, grupul a semnat achiziția SVT Electronics, o firmă românească specializată în soluții pentru gestionarea și analiza datelor de tahograf.

În iunie, AROBS a cumpărat un pachet de 70% din acțiunile Codingscape, o companie americană cu peste 70 de specialiști, marcând astfel o etapă importantă în extinderea grupului pe piața din America de Nord.

La începutul lunii noiembrie, compania a anunțat semnarea achiziției a 65% din acțiunile GESS Engineering, o firmă sibiană ce activează în domeniul ingineriei, specializată în testarea și validarea sistemelor complexe pentru industria automotive.

Prin aceste mișcări strategice, AROBS își diversifică portofoliul și își întărește poziția în sectoare cheie, pregătindu-se să valorifice oportunitățile piețelor internaționale și să răspundă provocărilor specifice industriei tehnologiei.

Irina Marica
România Insider

AROBS Facebook

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.