Știri locale • Dolj18 septembrie 2026
CR24
CR24
știri locale
Meniu
Azi în CraiovaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Grupul românesc Grampet-GFR, în parteneriat cu o companie chineză, va construi o fabrică de vagoane de marfă în Ungaria

Redacția•06 decembrie 2025
Grupul românesc Grampet-GFR, în parteneriat cu o companie chineză, va construi o fabrică de vagoane de marfă în Ungaria

Pe scurt

Grupul românesc Grampet-GFR, deținut de Gruia Stoica, a semnat un acord de joint venture cu producătorul chinez de material rulant CRRC Shandong pentru construirea unei fabrici noi de vagoane de marfă în Ungaria, conform surselor din industrie citate de Club Feroviar. Această colaborare, încheiată recent în timpul vizitei lui Stoica în China, se află în faza de pregătire tehnică și administrativă și nu a fost încă anunțată oficial. Noua facilitate industrială va funcționa separat de uzina existentă Grampet din Debrecen, specializată în reparații și modernizări. Alegerea Ungariei pentru acest proiect a fost influențată de condițiile logistice favorabile, costurile moderate de operare, sprijinul autorităților ungare pentru investiții industriale majore și prezența consolidată a Grupului Grampet în regiune, unde și-a extins activitățile în Europa Centrală și de Est, devenind cel mai mare grup privat de transport feroviar. Fabrica va produce vagoane deschise, platforme și vagoane specializate pentru transportul containerelor, toate conforme cu standardele tehnice de interoperabilitate necesare pentru rețeaua feroviară europeană, iar primele unități ar putea fi finalizate în 2026, dacă procedurile administrative decurg fără întârzieri. Parteneriatul reprezintă o nouă colaborare între un important operator feroviar european și CRRC, unul dintre cei mai mari producători de material rulant din lume. Ungaria își continuă politica de atragere a proiectelor industriale majore prin infrastructură adecvată și reglementări prietenoase pentru investitori, iar echipele tehnice ale ambelor companii au început deja lucrările pregătitoare pentru proiectarea și amenajarea noii platforme de producție, urmând ca detalii suplimentare să fie făcute publice după finalizarea fazei administrative. Această inițiativă amplifică potențialul Ungariei ca hub industrial în sectorul transporturilor și confirmă poziția Grampet-GFR ca jucător crucial în peisajul feroviar european.

Grupul românesc Grampet-GFR, în parteneriat cu o companie chineză, va construi o fabrică de vagoane de marfă în Ungaria

Grupul românesc Grampet-GFR construiește o fabrică de vagoane de marfă în Ungaria în parteneriat cu o companie chineză

Gruia Stoica, proprietarul Grampet-GFR, a semnat recent un acord de joint-venture cu producătorul chinez de material rulant CRRC Shandong pentru a dezvolta o nouă fabrică de vagoane de marfă în Ungaria, conform unor surse din industrie citate de Club Feroviar. Semnarea acordului a avut loc săptămâna trecută, în timpul unei vizite a lui Stoica în China.

Deși cele două părți au ajuns la un consens, proiectul nu a fost încă anunțat oficial și se află în faza pregătirilor tehnice și administrative, mai informează sursa citată. Noua facilitate va funcționa ca o platformă industrială distinctă față de fabrica Grampet deja existentă în Debrecen, care se concentrează în special pe activități de reparații și modernizare a vagoanelor.

Decizia de a amplasa fabrica în Ungaria a fost influențată de mai mulți factori importanți, după cum au explicat sursele industriei pentru publicația menționată. Printre aceștia se numără condițiile logistice avantajoase, costurile operaționale moderate, sprijinul oferit de autoritățile ungare pentru investiții industriale de amploare și prezența deja consolidată a Grupului Grampet în regiune. În ultimii ani, compania și-a extins semnificativ operațiunile în Europa Centrală și de Est, consolidându-și astfel poziția de cel mai mare grup privat de transport feroviar din această zonă.

Viitoarea fabrică va produce mai multe tipuri de vagoane: deschise, platformă și vagoane specializate pentru transportul containerelor, toate conforme cu standardele tehnice europene pentru interoperabilitate, necesare pentru circulația pe rețelele feroviare europene. Sursele din industrie estimează că primele vagoane ar putea fi finalizate încă din 2026, cu condiția ca procedurile administrative să se desfășoare fără întârzieri.

Această colaborare este un pas important în parteneriatul dintre un operator feroviar european major și CRRC, unul dintre cei mai mari producători mondiali de material rulant. Experții au remarcat că Ungaria și-a intensificat recent eforturile de a atrage proiecte industriale de mari dimensiuni, atât în sectorul transporturilor, cât și în cel auto, prin facilități de infrastructură și reglementări prietenoase cu investitorii.

Până în prezent, Grupul Grampet nu a emis niciun comunicat oficial referitor la acest proiect. Totuși, sursele apropiate de negocieri au declarat pentru Club Feroviar că echipele tehnice ale ambelor companii au demarat deja lucrările pregătitoare pentru proiectarea și configurarea noii platforme de producție, urmând ca detalii suplimentare să fie dezvăluite după finalizarea etapei administrative.

Acest acord marchează o nouă etapă în consolidarea parteneriatelor transfrontaliere care vizează modernizarea și extinderea infrastructurii din domeniul transporturilor feroviare, cu un impact semnificativ asupra industriei din regiune.

Foto: Grampet Group
Iulian | romania-insider.com

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleInternational

Articole similare

Zece evenimente care au marcat România în 2025

Anul 2025 a fost un an definitoriu pentru România, marcat de schimbări politice majore, realizări internaționale mult așteptate și evenimente ce au generat dezbateri pe întreg teritoriul național. Printre momentele-cheie s-a numărat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie, eliminând formal controalele la frontierele terestre interne, consolidând astfel integrarea europeană. Deși România a fost nominalizată drept a 43-a țară acceptată în Programul Visa Waiver al SUA, facilitând călătoriile fără viză, această decizie a fost suspendată și retrasă ulterior, generând reticențe pe plan internațional. Un alt șoc s-a produs în ianuarie, când artefacte dacice neprețuite, precum celebrul coif de la Coțofenești și brățări dacice, au fost furate dintr-un muzeu olandez, iar recuperarea lor rămâne incertă. Pe plan politic, Klaus Iohannis a fost primul președinte post-comunist care și-a dat demisia după un deceniu la Cotroceni, deschizând calea pentru alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, un independent cu un program proeuropean clar întărit prin victoria împotriva unui candidat de extremă dreaptă. Guvernul Ilie Bolojan a fost validat în Parlament, susținut de partide prooccidentale, iar alegerile locale din București au adus o nouă schimbare cu Ciprian Ciucu ales primar general parțial. Moartea primului președinte post-comunist, Ion Iliescu, a închis un capitol controversat al istoriei recente, subliniind însă și parcursul României spre NATO și UE. Pe plan sportiv, retragerea tenismenei Simona Halep a încheiat o eră, marcând performanțe remarcabile și succese grandioase. Un moment tragic a fost explozia din octombrie care a distrus un bloc din cartierul Rahova, soldată cu trei morți și numeroși răniți, iar cercetările continuă cu ipoteza unei scurgeri de gaze. În sfera religioasă, sfințirea mozaicurilor Catedralei Naționale, în prezența Patriarhului Ecumenic și a Patriarhului României, a simbolizat un moment important pentru credința ortodoxă română. În final, anul a fost zguduit de un scandal judiciar major, dezvăluit printr-un documentar investigativ ce a expus corupția sistemică și influența politică în justiție, declanșând proteste ample, solidaritatea magistraților și o criză de încredere profundă exprimată chiar de președinte, care a anunțat consultări referitoare la funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste zece povești esențiale reflectă o Românie în transformare, cu provocări și succese care vor marca profund viața socială, politică și culturală a țării în anii ce vor urma.

Unde să schiezi în România în acest sezon de iarnă

În ciuda ninsorilor înregistrate de Crăciun în mai multe zone ale României, majoritatea pârtiilor de schi au rămas închise din cauza stratului insuficient de zăpadă pentru practicarea sporturilor de iarnă. Totuși, există câteva pârtii deschise în prezent care oferă oportunități iubitorilor de schi, iar prognozele meteo anunță ninsori viitoare ce vor îmbunătăți condițiile. Printre pârtiile deschise se numără cele din stațiunile Transalpina din județul Vâlcea, cu șapte trasee de diferite grade de dificultate, Rânca din Gorj, Straja în Hunedoara, Păltiniș în Sibiu și Băile Homorod în Harghita – unele operează la capacitate redusă, iar tarifele pentru un abonament zilnic variază între 90 și 190 RON, în funcție de vârstă și locație. Pentru începători și copii, Vatra Dornei oferă acces doar la mini-teleschi și banda rulantă, iar la Poiana Brașov se așteaptă deschiderea pârtiilor în funcție de condițiile meteo, întrucât vântul puternic a împiedicat utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială. În prezent, pârtiile funcționează predominant cu zăpadă artificială, cu un strat natural de doar 5 centimetri în cele mai multe zone. Din cauza lipsei zăpezii, stațiunile din Valea Prahovei și Brașov au o rată scăzută de ocupare, deși perioada Crăciunului și Anului Nou a înregistrat o ușoară creștere datorită evenimentelor festive, iar sezonul de schi este așteptat să capete amploare în lunile ianuarie și februarie. De asemenea, operatorii stațiunilor din Harghita, Brașov și Prahova speră la condiții mai favorabile de iarnă pentru a deschide mai multe pârtii, iar Gondola Sinaia a anunțat pe Facebook că după trecerea perioadei cu vânt puternic vor deschide și zona superioară, cu pârtii precum Lăptici 1 și 2, Soarelui și Dorului, inclusiv funcționarea telescaunului Dorului. Astfel, România oferă în această iarnă multiple opțiuni pentru practicanții sporturilor de iarnă, promițând experiențe diversificate atât pentru începători, cât și pentru avansați, în condiții care se vor îmbunătăți odată cu evoluția vremii.

The Times include Via Transilvanica din România între destinațiile turistice de top pentru 2026

Traseul de drumeție Via Transilvanica din România a fost inclus în prestigioasa listă „Best New Trips for 2026” publicată de The Sunday Times, un ghid lunar dedicat celor mai noi și atractive destinații de vacanță pentru publicul britanic. Clasamentul a fost realizat prin consultarea operatorilor de turism, companiilor aeriene, hotelierilor și localnicilor din destinații mai puțin accesibile, iar Chris Haslam, jurnalistul șef de travel al publicației, a selectat 51 de destinații dintre aproape 700 de propuneri, pe criterii precum raportul calitate-preț, tendințele actuale și un factor subiectiv numit „quite fancy that”. Via Transilvanica ocupă locul 23, fiind prezentată cu o imagine emblematică a Sighișoarei și descrisă ca o cale de 870 de mile ce poate transforma România într-una dintre principalele destinații de drumeții pentru 2026. Propunerea include un tur de grup de zece zile concentrat pe segmentul transilvănean al traseului, care combină vizite la mănăstiri, muzee și biserici, alături de drumeții zilnice de până la 21 de kilometri, într-un peisaj ce păstrează farmecul secolului XV, cu o populație îmbătrânită ce continuă tradițiile pădurarilor și fermierilor locali. Călătorii vor înnopta în Sighișoara și vor încheia excursia cu o plimbare scurtă în satul Bran, costul unui pachet de nouă nopți cu cazare și mic dejun fiind de aproximativ 2.175 EUR per persoană, incluzând cazare, unele mese și zboruri către Cluj-Napoca și Brașov. Pe lângă Via Transilvanica, lista recomandă și alte experiențe exclusive, precum trenul de lux Blue Jasmine din Thailanda, expediția cu nava MS Spitsbergen în Norvegia, stațiuni montane în Himalaya sau parcul natural Costa Vicentina din Portugalia. Costul mediu al vacanțelor terestre cu zbor inclus a crescut la 3.438 GBP per persoană față de 2.399 GBP în 2025, în timp ce croazierele fluviale s-au ieftinit la 2.517 GBP datorită scăderii prețurilor la petrol. Această recunoaștere internațională subliniază potențialul tot mai mare al României ca destinație turistică sustenabilă și autentică, ideală pentru iubitorii de natură, cultură și aventură.